OMS: Pandemia a creat un munte de deşeuri medicale care pot fi periculoase pentru sănătate și mediu

„Muntele” de deşeuri medicale rezultat în urma pandemiei de coronavirus prezintă riscuri pentru sănătate şi pentru mediu, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un raport făcut public marți. Reprezentanții OMS au solicitat măsuri pentru a reduce în special utilizarea mănuşilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a analizat într-un nou raport cele aproape 87.000 de tone de echipamente de protecţie individuală care au fost expediate între martie 2020 şi noiembrie 2021 în întreaga lume de către Naţiunile Unite, pentru a ajuta ţările, în special pe cele mai defavorizate, să facă faţă pandemiei.

Au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri ne-infecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă.

Aproximativ 97% din deşeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.

Aceste zeci de mii de tone de deşeuri medicale la care se face referire în raport reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deşeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul ONU.

Aceste deşeuri medicale suplimentare rezultate în urma răspunsului la pandemie au pus la grea încercare sistemele de gestionare a deşeurilor din întreaga lume şi ameninţă „sănătatea oamenilor şi pe cea a mediului”, subliniază cu îngrijorare OMS.

3 din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor

Potrivit raportului, trei din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale.

OMS propune o multitudine de soluţii pentru reducerea deşeurilor. Organizaţia sugerează crearea unor ambalaje mai mici şi mai durabile şi, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile.

Trimiterea deşeurilor medicale la depozitele de deşeuri ar trebui să fie ultima soluţie, se arată în document.

Raportul solicită totodată dezvoltarea de măşti care pot fi folosite de mai multe ori sau care pot fi compostate. OMS pune un accent deosebit pe mănuşi, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie în termeni de volum cea mai mare parte a deşeurilor provenite din echipamentele de protecţie individuală achiziţionate prin intermediul ONU, mai scriu sursele citate de Agerpres.

OMS consideră că aceste mănuşi sunt folosite într-un număr mult prea mare: deşi agenţia ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, „se pare că este o practică obişnuită”, se arată în raport.

#deseuri #OMS #COVID-19 #pandemie

Peste 150 de pompieri și salvatori voluntari din Republica Moldova s-au reunit la cea de-a patra ediție a Festivalului Pompierilor Voluntari în satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi. Evenimentul a fost dedicat eroilor care își riscă viața pentru siguranța comunităților – o zi plină de emoții și energie, cu activități educative, competiții spectaculoase, expoziție de tehnică de intervenție, târguri cu produse locale, distracție pentru copii și multă voie bună.

În cadrul festivalului, echipele de pompieri voluntari și-au demonstrat viteza și spiritul de echipă în două probe captivante: „Desfășurarea de luptă de la autospeciala pentru intervenție”, care le-a testat coordonarea, și „Pista cu obstacole”, o probă individuală de forță și rezistență.

„Voluntariatul înseamnă inițiativă, spirit de echipă și dorința sinceră de a contribui la binele comun. Aceste activități îi formează pe tineri, îi învață să acționeze cu hotărâre și să aibă încredere în propriile forțe”, a punctat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Ambasadoarea Uniunii Europene, Iwona Piórko, a evidențiat importanța implicării comunitare și a cooperării europene în gestionarea situațiilor de urgență.

„Când se produce un dezastru, fiecare minut contează – și adesea pompierii voluntari sunt cei care ajung primii la fața locului. Ei sunt vecini care își ajută vecinii, cetățeni care își protejează comunitățile, oameni care se solidarizează atunci când este cel mai important. Prin acest proiect, UE investește în siguranța cetățenilor moldoveni și în consolidarea capacităților locale de intervenție în situații de urgență”, a subliniat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

Vizitatorii au descoperit standuri cu produse locale și obiecte de artizanat, iar copiii s-au bucurat de o zonă dedicată cu activități educative, ateliere de decupat mașinuțe de pompieri din carton, expoziție de tehnică și echipamente de intervenție, joc de realitate virtuală și un program artistic cu multă muzică și voie bună.

În prezent, în Republica Moldova activează circa 25 de posturi de pompieri și salvatori voluntari, cu peste 300 de voluntari implicați activ. Pentru a atinge un timp mediu de intervenție similar cu cel din statele Uniunii Europene – sub 15 minute – este necesară extinderea rețelei la cel puțin 114 posturi active în zonele rurale.

Proiectul „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova, prevede construcția a zece posturi noi de pompieri și salvatori voluntari, renovarea altor zece, precum și dotarea a 35 de unități cu echipamente moderne. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 44 milioane de lei, fonduri oferite de Uniunea Europeană.