„Muntele” de deşeuri medicale rezultat în urma pandemiei de coronavirus prezintă riscuri pentru sănătate şi pentru mediu, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un raport făcut public marți. Reprezentanții OMS au solicitat măsuri pentru a reduce în special utilizarea mănuşilor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a analizat într-un nou raport cele aproape 87.000 de tone de echipamente de protecţie individuală care au fost expediate între martie 2020 şi noiembrie 2021 în întreaga lume de către Naţiunile Unite, pentru a ajuta ţările, în special pe cele mai defavorizate, să facă faţă pandemiei.

Au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri ne-infecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă.

Aproximativ 97% din deşeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.

Aceste zeci de mii de tone de deşeuri medicale la care se face referire în raport reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deşeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul ONU.

Aceste deşeuri medicale suplimentare rezultate în urma răspunsului la pandemie au pus la grea încercare sistemele de gestionare a deşeurilor din întreaga lume şi ameninţă „sănătatea oamenilor şi pe cea a mediului”, subliniază cu îngrijorare OMS.

3 din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor

Potrivit raportului, trei din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale.

OMS propune o multitudine de soluţii pentru reducerea deşeurilor. Organizaţia sugerează crearea unor ambalaje mai mici şi mai durabile şi, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile.

Trimiterea deşeurilor medicale la depozitele de deşeuri ar trebui să fie ultima soluţie, se arată în document.

Raportul solicită totodată dezvoltarea de măşti care pot fi folosite de mai multe ori sau care pot fi compostate. OMS pune un accent deosebit pe mănuşi, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie în termeni de volum cea mai mare parte a deşeurilor provenite din echipamentele de protecţie individuală achiziţionate prin intermediul ONU, mai scriu sursele citate de Agerpres.

OMS consideră că aceste mănuşi sunt folosite într-un număr mult prea mare: deşi agenţia ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, „se pare că este o practică obişnuită”, se arată în raport.

#COVID-19 #deseuri #OMS #pandemie

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare are restanțe istorice de până la 2 miliarde de lei, iar autoritățile nu dispun de suficiente fonduri pentru a acoperi toate necesitățile financiare. Declarația a fost făcută de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu la Realitatea TV.

„Nu avem suficiente fonduri, cert, nu avem de ce să ne ascundem în spatele unui deget. Nu putem acoperi toate necesitățile financiare, inclusiv cele istorice, pentru că avem o datorie de până la 2 miliarde de lei”, a declarat ministrul.

Osmochescu spune că autoritățile au elaborat un plan pentru achitarea treptată a restanțelor. Pentru prima etapă ar urma să fie alocate aproximativ 500 de milioane de lei prin intermediul intervențiilor disponibile în domeniu.

Ministrul susține că este necesară și o reorganizare a modului în care sunt gestionate fondurile, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru fondurile de preaderare care vor deveni disponibile începând cu anul 2028.

„Noi trebuie să facem ordine acasă și să fim pregătiți pentru fondurile de preaderare, care vor fi disponibile din 2028 pentru Republica Moldova”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, restanțele nu au fost acumulate în 2026, ci reprezintă datorii istorice, motiv pentru care acestea urmează să fie achitate într-o perioadă de câțiva ani.

Osmochescu a explicat că, dacă datoria de 2 miliarde de lei ar fi împărțită în tranșe de aproximativ 500 de milioane de lei anual, aceasta ar putea fi acoperită în circa patru ani.