Şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat că va fi aproape imposibil să se îmbunătăţească situaţia „catastrofală” sanitară din Gaza, deşi consiliul de administraţie a adoptat prin consensus o moţiune de urgenţă a OMS pentru a asigura mai mult acces medical, relatează Reuters.

Oficiali palestinieni au descris, de asemenea, situaţia dezastruoasă a sistemului de sănătate din Gaza, unde agresiunea Israelului a lăsat cea mai mare parte a populaţiei fără adăpost, cu puţină electricitate, hrană sau apă curată şi cu un sistem medical care se confruntă cu colapsul.

Campania de urgenţă, propusă de Afganistan, Qatar, Yemen şi Maroc, vizează trecerea în Gaza a personalului medical şi a materialelor medicale şi cere ca OMS să documenteze violenţele împotriva personalului medical şi a pacienţilor şi să asigure finanţarea pentru reconstrucţia spitalelor.

„Trebuie să fiu sincer cu dumneavoastră: aceste misiuni sunt aproape imposibile în circumstanţele actuale”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Tedros a declarat în faţa celor 34 de membri ai consiliului de administraţie de la Geneva că nevoile medicale din Gaza au crescut vertiginos, iar riscul de îmbolnăvire a crescut, însă sistemul de sănătate a fost redus la o treime din capacitatea sa de dinaintea conflictului.

Mustafa Barghouti, un politician palestinian care conduce Uniunea comitetelor palestiniene de ajutor medical, cu 25 de echipe care lucrează în Gaza, a declarat: „Jumătate din Gaza moare acum de foame”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

El a precizat că 350.000 de persoane suferă de infecţii, dintre care 115.000 de infecţii respiratorii grave, şi nu au haine călduroase, pături şi protecţie împotriva ploii.

El a mai spus că mulţi suferă de afecţiuni stomacale din cauza lipsei de apă curată şi a lipsei de combustibil pentru a o fierbe, existând riscul apariţiei unor epidemii de dizenterie, tifos şi holeră.

„În plus, avem 46.000 de răniţi care nu pot fi trataţi corespunzător, deoarece majoritatea spitalelor nu funcţionează”, a adăugat el.

BOMBARDAMENTE

Spitalele din Gaza au fost bombardate, iar unele au fost asediate sau au fost percheziţionate ca parte a ripostei Israelului după atacurile sângeroase ale Hamas din 7 octombrie. Cele care au rămas deschise sunt suprasolicitate de numărul de morţi şi răniţi care sosesc şi, uneori, procedurile sunt efectuate fără anestezie.

O bază de date a OMS arată că au avut loc 449 de atacuri asupra unităţilor sanitare din teritoriile palestiniene începând cu 7 octombrie, fără a atribui vina. Tedros a declarat că va fi dificil să se îndeplinească solicitările consiliului, având în vedere situaţia de securitate de pe teren şi a spus că regretă profund faptul că membrii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite nu au putut conveni asupra unei încetări a focului, în urma veto-ului american.

„Reaprovizionarea unităţilor sanitare a devenit extrem de dificilă şi este profund compromisă de situaţia de securitate de pe teren şi de aprovizionarea inadecvată din afara Gaza„, a spus el.

#bombardamente #Gaza #OMS

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.