Un senator american a cerut o anchetă guvernamentală cu privire la impactul importurilor de usturoi din China asupra securității naționale a SUA, relatează BBC.

Senatorul republican Rick Scott i-a scris Secretarului pentru comerț, avertizându-l că usturoiul chinezesc este nesigur din cauza metodelor de producție insalubre.

China este cel mai mare exportator mondial de usturoi, iar SUA este un consumator major. Dar chestiunea usturoiului este controversată de mulți ani.

SUA au acuzat China că „aruncă” usturoi pe piață la prețuri sub cost.

De la mijlocul anilor 1990 americanii au perceput taxe mai mari asupra importurilor din China, pentru ca producătorii americani să nu fie scoși de pe piață din cauza diferențelor de preț.

În 2019, în timpul administrației Trump, aceste tarife au fost majorate din nou. În scrisoarea sa, senatorul Scott se referă și la aceste preocupări. Dar el continuă subliniind „o îngrijorare severă pentru sănătatea publică, cu privire la calitatea și siguranța usturoiului cultivat în țări străine – mai ales usturoiul cultivat în China comunistă”.

Senatorul se referă la practici despre care susține că au fost „bine documentate” în videoclipuri online, pe bloguri de gătit și documentare, inclusiv cultivarea usturoiului în canalizare.

El a cerut Departamentului de Comerț să ia măsuri, în temeiul unei legi care permite investigarea impactului anumitor importuri asupra securității SUA.

Senatorul Scott intră, de asemenea, în multe detalii despre diferitele tipuri de usturoi care ar trebui analizate: „Toate clasele de usturoi, întreg sau despărțit în căței, decojit sau nu, proaspăt, congelat, conservat provizoriu sau ambalat în apă sau în alt fel”.

Biroul pentru Știință și Societate de la Universitatea McGill din Quebec, care încearcă să popularizeze și să explice problemele științifice, spune că „nu există dovezi” că apele uzate sunt folosite ca îngrășământ pentru cultivarea usturoiului în China.

„În orice caz, nu este nicio problemă cu asta”, spune un articol publicat de universitate în 2017.

„Deșeurile umane sunt un îngrășământ la fel de eficient ca deșeurile animale. Răspândirea apelor uzate umane pe câmpurile unde sunt cultivate produse alimentare nu sună atrăgător, dar este mai sigur decât s-ar putea crede,” potrivit universității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #senator #SUA #usturoi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.