O subcomisie parlamentară specială a fost creată astăzi, 9 noiembrie de către membrii Comisiei economie, buget și finanțe, pentru a examina situația de la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), după ce patru consilieri din cadrul instituției au depus deja cerere de demisie din cauza „managementului defectuos pe care-l desfășoară actualul director al ANSC, Serghei Merejan.

Propunerea a fost lansată de către deputatul PAS, Sergiu Lazarencu, în debutul ședinței de astăzi a Comisiei economie, buget și finanțe, precizând că deja este a patra cerere de demisie a consilierilor, parvenită la Parlament.

„La această etapă, sunt depuse patru cereri de demisie din partea consilierilor pentru soluționarea contestațiilor. Propun să ne folosim de prevederile Regulamentului Parlamentului și ale legii privind achizițiile publice și să creăm o comisie specială de investigare a activității în această instituție”, și-a argumentat propunerea Sergiu Lazarencu.

Potrivit deputaților, există suspiciuni de management defectuos în cadrul ANSC. Membrii subcomisiei se vor deplasa la sediul instituției pentru a examina situația la fața locului și, în termen de 15 zile, își vor formula concluziile.

Subcomisia va fi condusă de către deputata Valentina Manic, secretară a Comisiei economie, buget și finanțe.

Deputații opoziției din cadrul Comisiei economie, buget și finanțe au refuzat să se implice în această subcomisie din considerentul că „PAS a fost cel care i-a numit în funcție pe noii membri ai ANSC.

Amintim că, actualul director al ANSC este Serghei Merejan, un fost coleg de-a lui Dumitru Alaiba, când a activat în cadrul unui ONG.

Precizăm că, Dumitru Alaiba s-a retras de la ședința Comisiei economie, buget și finanțe, când s-a organizat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de director al ANSC, unde a participat și Merejan, pe motiv că, atât el, cât și candidatul au activat în unul și același ONG, doar că în perioade diferite, pentru a elimina suspiciunile de conflict de interese.

Merejan a fost numit în funcția de director ANCS pe un termen de 7 ani, cu votul a 57 de deputați, doar cei din majoritatea parlamentară – PAS, opoziția s-a abținut atunci de la vot.

Ulterior, deputatul socialist, Vasile Bolea a anunțat că va contesta decizia de numire în funcție a lui Merejan pe motiv că „concursul respectiv ar fi fost unul mimat, iar CV-ul acestuia nu ar corespunde realității”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSC #Dumitru Alaiba #Serghei Merejan #subcomisie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.