Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Omul modern are în ADN urme ale unei specii necunoscute

29 Nov. 2025, 13:49
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Realitatea.md
29 Nov. 2025, 13:49 // Sci-tech //  Realitatea.md

Noile studii indică faptul că printre strămoșii noștri se află și specii complet necunoscute de către oamenii de știință. Prezența lor a fost sesizată în ADN-ul unuia dintre strămoșii omului modern care trăia în zona asiatică. Evoluția hominidelor a fost un proces extrem de complex și departe a de fi cunoscut în totalitate de oamenii de știință. Sau mai degrabă are o mulțime de necunoscute și totodată prea puține lucruri știute cu certitudine.

Apariția omului modern este unul dintre aceste mistere ale istoriei. Se știe că a apărut pentru prima dată în Africa cu 300.000 de ani în urmă, pe baza unor fosile descoperite în Maroc. Ulterior prin teste genetice ale fosilelor de homosapiens realitatea devine tot mai complexă privind originile sale. De-a lungul timpului, omul modern care a migrat din teritoriile africane a cunoscut noi aporturi genetice cu noi caracteristici rasiale. Printre altele, testele arată că Omul de Neanderthal dar și Omul de Denisova și-a adus contribuția genetică la formarea omului din prezent. Un nou studiu realizat de specialiști, pe baza testelor ADN vine cu rezultate de-a dreptul șocante.

În compoziția genetică a omului modern se află și materialul genetic al unei specii total necunoscute. Nu seamănă nici cu neanderthalienii dar nici cu homosapiens. Oamenii de știință cred că Omul de Denisova, din zona Asiei s-a împerecheat cu o specie total necunoscută, și nu ocazional, ci în mod repetat în așa fel încât materialul genetic al acelei specii a fost transmis cu succes omului de astăzi.

Studiile genetice indică faptul că genomul omului modern conține secvențe de ADN aparținând unei specii complet necunoscute. Rezultatele acestor studii au fost prezentate săptămâna trecută la o sesiune științifică, Royal Society, ținută la Londra, având ca temă ADN-ul antic. Descoperirea sugerează că a existat o încrucișare între speciile umane vechi din Europa și Asia în urmă cu mai bine de 30.000 de ani. Dar, mult mai semnificativă a fost descoperirea că acestea s-au împerecheat și cu o specie misterioasă din Asia, care nu este nici homosapiens, nici om de neanderthal.

În momentul de față nu se știe despre ce specie este vorba. Cert este că respectiva specie s-a încrucișat în mod repetat cu Omul de Denisova, o altă subspecie enigmatică care a trăit în Asia acum câteva zeci de mii de ani în urmă și în cele din urmă a dispărut. La rândul lor denisovanii, înainte să dispară ca specie s-au încrucișat cu omul modern, iar genele misterioase au fost transmise până la omul de astăzi. Specialiști precum Chris Stringer, paleoantropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, au recunoscut că „nu au nici cea mai vagă idee despre ce ar putea fi specia misterioasă”, au precizat pentru Ancient Origins.

Prezența genomului necunoscut a fost detectată în doi dinți și un os al unui denisovan, descoperiți într-o peșteră din Siberia. „Ceea ce se conturează ca imagine este că a fost vorba de o lume de tip «Stăpânul Inelelor»,  că au existat multe populații de hominizi ”, a precizat pentru Ancient Origins, Mark Thomas, genetician evoluționist la University College London.

Prezența unor gene străvechi de la specii necunoscute este totuși o poveste cunoscută pentru antropologi și geneticieni. Și asta în condițiile în care genele din fosile au arătat că strămoșii multor oameni, care trăiesc astăzi, s-au împerecheat cu neanderthalienii și cu denisovanii, ambele dispărute acum 40.000 de ani.

Pe scurt, mulți dintre oameni de astăzi au încă gene de neanderthalieni sau denisovani, vechi și de aproape 200.000 de ani. Unele caracteristici, precum părul roșcat, de exemplu, sau musculatura puternică, le-am moștenit probabil și de la strămoșii neanderthalieni sau denisovani. Specialiștii spun însă că asta nu este totul. Dacă era cumva de înțeles împerecherea dintre homosapiens și Homo Neanderthaliensis, având în vedere asemănările de ordin fizic și probabil și de limbaj articulat, omenii de știință spun că în genomul nostru există și urmele unor specii mult mai vechi. Unele total necunoscute.

O mulțime de studii sugerează că strămoșii tuturor celor trei grupuri (sapiens, neanderthaliensis, denisovani) s-au amestecat cel puțin de două ori cu linii „fantomă” și mai vechi de hominizi dispăruți și astăzi necunoscuti. Se bănuiește că denisovanii sau neanderthalienii sau poate chiar și homosapiens s-au împerechat inclusiv cu Homo Erectus, o specie super-arhaică care a părăsit Africa acum 1.8 milioane de ani și s-a răspândit în întreaga lume, cu precădere în Europa și Asia. Homo Erectus a dispărut acum 117.000 de an, dar a coexistat timp de peste 100.000 de ani alături de Omul de Neanderthal, Denisovani și  homosapiens. „Este acum clar că încrucișarea între diferitele grupuri de oameni s-a petrecut cu mult timp în urmă”, spune biologul  Murray Cox de la Universitatea Massey din Noua Zeelandă, pentru „Science”.

În revista „Science Advances Today”, geneticianul Alan Rogers, de la Universitatea din Utah, a publicat o parte a rezultatelor cercetărilor echipei sale. Oamenii de știință au identificat variații în genomurile diferitelor populații umane, inclusiv europeni, asiatici, neanderthalieni și denisovani. Pe scurt, s-a ajuns la concluzia că strămoșii neanderthalienilor și denisovanilor s-au încrucișat cu o populație super-arhaică care s-a separat de alte specii umane acum două milioane de ani în urmă. Împerecherea a avut loc probabil în afara Africii, acum 600.000 de ani în urmă.

„Cred că super-arhaicii au făcut parte din primul val de hominizi care au părăsit Africa. Au rămas în Eurasia, în mare parte izolați de africani, până acum 700.000 de ani, când neandersovanii (strămoșul comun al omului de neanderthal și a celui de Denisova) au părăsit Africa și s-au încrucișat cu ei”, preciza Rogers pentru „Science”.

Cel puțin doi hominizi super-arhaici s-au încrucișat cu strămoșii neanderthalienilor, denisovanilor și oamenilor moderni. Mai târziu, aceste trei grupuri s-au întâlnit și s-au amestecat la rândul lor, lăsând urme complexe în genomurile fiecăruia. Nu se știe însă care sunt acele specii super arhaice. Ele reprezintă încă un mister. La rândul lor, purtătorii principali ai acelui genom misterios, adică cei care s-au împerecheat cel mai mult cu acea specie necunoscută, sunt oamenii de Denisova, altă ramură umană enigmatică. Acești denisovani semănau destul de bine cu Omul de Neanderthal, dar totuși prezentau caracteristici faciale deosebite și au locuit doar în Asia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!