Documentele de călătorie trebuie să fie în stare perfectă pentru a fi acceptate la trecerea frontierei, iar orice deteriorare vizibilă poate duce la imposibilitatea de a părăsi țara. Poliția de Frontieră îndeamnă cetățenii să-și verifice din timp pașapoartele și cărțile de identitate pentru a evita neplăceri, mai ales în cazul în care documentele au fost „decorate” din greșeală de copii sau afectate de uzura fizică.

„Un document de călătorie – fie pașaport, fie carte de identitate – trebuie să fie intact, astfel încât toate elementele de securitate și datele personale să poată fi citite clar, atât vizual, cât și la scanare”, a explicat într-un interviu pentru Radio Moldova Ilona Railean, șefa Secției Comunicare Strategică din cadrul Poliției de Frontieră.

Potrivit ei, „o mică pată de apă, o urmă superficială de cerneală sau un colț ușor îndoit nu duc automat la anularea documentului, atâta timp cât pagina cu datele personale, fotografia și zona de citire optică nu sunt afectate”.

În schimb, un document devine nevalabil atunci când prezintă semne clare de deteriorare.

„Un document este considerat deteriorat atunci când este rupt, are pagini lipsă, fotografia sau datele personale nu se mai disting clar. De asemenea, dacă folia protectoare ori holograma sunt desprinse sau se observă urme de ștergere, lipire sau alte intervenții, e foarte posibil ca actul să nu mai fie valabil”, a precizat Ilona Railean. În astfel de situații, se recomandă înlocuirea actului înainte de orice călătorie în afara țării.

Dacă deteriorarea este constatată la controlul de frontieră, trecerea nu va fi permisă.

„Dacă la controlul de frontieră se constată că documentul de călătorie este deteriorat și, prin urmare, nevalabil, poliția de frontieră nu poate permite trecerea frontierei. În astfel de cazuri, nu se eliberează documente temporare la frontieră, iar actul nevalabil este ridicat și transmis autorității care l-a emis – adică Agenției Servicii Publice”, a subliniat reprezentanta instituției.

Ea a adăugat că cetățenilor li se recomandă „să-și verifice din timp valabilitatea și starea pașaportului pentru a evita neplăcerile în momentul plecării”.

Pentru persoanele aflate în străinătate, care și-au pierdut sau deteriorat pașaportul, soluția este contactarea celei mai apropiate misiuni diplomatice.

„Titlul de călătorie are caracter temporar și servește exclusiv pentru revenirea în Republica Moldova. După întoarcerea acasă, persoana trebuie să se adreseze Agenției Servicii Publice pentru perfectarea unui nou pașaport valabil”, a mai spus Ilona Railean.

Autoritățile reamintesc că o simplă verificare periodică a stării și valabilității documentelor poate preveni situații neplăcute la frontieră sau în timpul călătoriilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#desen #pașaport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.