Consilierul municipal MAN Ion Onța afirmă că ar fi primit amenințări de la finul șefului Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga. Potrivit lui, acesta ar fi fost persoana de legătură dintre el și ofițer, timp de mai mulți ani.

În secvența video, un bărbat i se adresează consilierului, utilizând limbaj licențios, îl amenință și îi spune că „merită băgat în pământ”. Din spusele lui Onța, mesajele ar fi venit de la finul de cununie al lui Arcadie Catlabuga, Sergiu Rău.

Din motive deontologice, echipa Realitatea a decis să nu publice secvența video.

La scurt timp după de a apărut înregistrarea, contul de Facebook al lui Ion Onța a fost suspendat. Capturi de ecran cu avertizarea platformei, care i-a fost transmisă consilierului MAN, au apărut pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Ion Onța, a acuzat public conducerea INI de fabricarea unui dosar penal și a susținut că ar fi fost amenințat cu moartea de o persoană apropiată lui Arcadie Catlabuga.

„Resping categoric toate acuzațiile formulate de domnul Ion Onța atât la adresa mea, cât și a Inspectoratului Național de Investigații. Cauza penală în care este vizat a fost pornită în baza plângerilor depuse de două persoane, cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare. Nu cunosc personal persoanele care au depus plângerile și resping ferm orice afirmație privind presupuse acțiuni de intimidare sau condiționare a participanților la proces din partea angajaților Inspectoratului Național de Investigații”, a comentat atunci Arcadie Catlabuga acuzațiile lui Ion Onța.

Consilierul MAN spunea că are probe și că a depus deja o plângere penală la Procuratura Generală. Redacția Realitatea a cerut instituții informații despre eventuala sesizare. Până la momentul publicării acestei știri, nu am recepționat un răspuns.

Ion Onța rămâne în arest la domiciliu: A lansat acuzații grave la adresa șefului INI

#acuzatii #amenintari #Arcadie Catlabuga #facebook #Ion Onta

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.