Grupul OMV Petrom, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul energetic din regiune și prezent inclusiv pe piața carburanților din Republica Moldova, a încheiat primul semestru al anului 2026 cu un profit net de 1,8 miliarde de lei românești, în scădere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, scrie BANI.MD.

Rezultatele vin după o primă jumătate de an marcată de tensiuni geopolitice, creșteri puternice ale prețurilor la energie și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Criza declanșată în Orientul Mijlociu a împins prețurile materiilor prime la niveluri ridicate și a pus presiune pe piața carburanților.

În pofida scăderii profitului net, activitatea operațională a companiei a crescut. Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a ajuns la aproximativ 3 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, cu 21% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Evoluția a fost susținută în special de segmentele Gaze și Energie și Rafinare și Marketing.

Scăderea profitului net a fost determinată în principal de un rezultat financiar mai slab, inclusiv venituri mai mici din dobânzi, dar și de contribuția de solidaritate aplicată activităților de explorare și producție în trimestrul al doilea.

Compania și-a majorat însă investițiile. În perioada ianuarie-iunie, OMV Petrom a investit 3,7 miliarde de lei, cu 13% mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Banii au fost direcționați atât către activitățile tradiționale de explorare și producție, cât și către proiecte strategice, printre care Neptun Deep din Marea Neagră, proiectele de biocombustibili de la Petrobrazi și dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile.

În același timp, contribuția OMV Petrom la bugetul de stat al României a crescut cu 29%, până la aproximativ 10,2 miliarde de lei.

Pe segmentul de rafinare și marketing, rezultatul din exploatare a ajuns la 1,25 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de primul semestru din 2025. Rafinăria Petrobrazi a funcționat la o rată de utilizare de 97%, iar volumele de vânzări cu amănuntul ale grupului au crescut cu 5%.

O evoluție puternică a fost raportată și în sectorul gazelor și energiei. Acesta a trecut de la o pierdere operațională de 94 de milioane de lei în prima jumătate a anului trecut la un rezultat pozitiv de 318 milioane de lei în 2026. Vânzările de gaze naturale au crescut cu 15%, până la 26,1 TWh, iar producția centralei electrice Brazi a avansat cu 14%, la 2,1 TWh, echivalentul a aproximativ 8% din producția de energie electrică a României.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale grupului rămâne Neptun Deep. Proiectul din Marea Neagră a avansat către începerea producției de gaze, programată pentru 2027. Platforma de producție a fost instalată, șase sonde au fost finalizate, iar conducta care va transporta gazele către țărm a fost, de asemenea, finalizată.

Pentru întregul an 2026, OMV Petrom estimează investiții de aproximativ 9 miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

OMV Petrom este cel mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Sud-Est și are operațiuni și în Republica Moldova, unde se numără printre principalii jucători de pe piața carburanților.

#carburanti #Petrom

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.