ONU a deschis un cont bancar la o bancă din Rusia nesupusă sancțiunilor occidentale

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a deschis un cont bancar la un creditor rus nesancționat pentru a permite tranzacții în ruble, a declarat luni Sovcombank din Rusia, scrie Reuters. Numele băncii nu a fost precizat.

Sovcombank, una dintre cele 13 instituții de credit „de importanță sistemică” din Rusia, a solicitat Trezoreriei SUA o licență pentru a efectua plăți de aderare la un program de finanțare a ONU pentru climă, în timp ce activitățile sale sunt blocate de sancțiunile americane.

ONU nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

În 2022, Biroul de control al activelor străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a plasat Sovcombank pe lista sa de resortisanți special desemnați (SDN), scoțând-o efectiv din sistemul financiar american, interzicând comerțul cu americanii și înghețându-i activele din SUA.

Dar banca încearcă acum să obțină o licență pentru a plăti taxele de membru pentru Inițiativa financiară a Programului de mediu al Organizației Națiunilor Unite, testând apele la Washington pentru a obține scutiri speciale pentru anumite tranzacții ale băncilor rusești.

Sovcombank a declarat că cererea sa de licență OFAC este încă în curs de examinare și că între timp a fost deschis contul ONU.

Încă din luna martie 2022, Comisia Europeană a emis un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului din cauza invaziei Ucrainei care va lovi alţi oligarhi şi politicieni ruşi şi trei bănci din Belarus.

Potrivit datelor oficiale ale autorităților weuropene, aceste sancțiuni vizează sectoarele financiar, comercial și energetic, precum și sectoarele transporturilor, tehnologiei și apărării.

Sectorul financiar:

interdicție SWIFT pentru 10 bănci ruse
restricționări ale accesului Rusiei la piețele de capital și piețele financiare ale UE
interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei
interdicție de a furniza Rusiei bancnote exprimate în euro
interdicția de a pune portofele de criptomonede la dispoziția resortisanților ruși

În decembrie 2023, ca parte a celui de al doisprezecelea pachet cuprinzător de sancțiuni pe care l-a adoptat, Consiliul a decis să impună măsuri restrictive pentru încă 61 de persoane și 86 de entități răspunzătoare de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

În prezent sunt supuse sancțiunilor aproape 2.000 de persoane fizice și entități

Lista entităților cuprinde:

bănci, companii de asigurări și instituții financiare (inclusiv Serviciul Federal de Monitorizare Financiară)

societăți din sectorul militar și din cel al apărării

societăți din sectorul aviației, al construcțiilor navale și al construcțiilor de mașini

forțe armate și grupuri paramilitare

partide politice

mișcarea „Frontul Popular Panrus”

societăți de telecomunicații

societăți informatice din Rusia

organizații mass-media responsabile de propagandă și dezinformare

Grupul Wagner, o entitate militară privată bazată în Rusia

RIA FAN, o organizație mass-media rusă

PJSC Alrosa, cea mai mare întreprindere minieră de diamante din lume, deținută de statul rus

Pentru a evita eludarea, sunt incluse pe listă și anumite entități controlate de Rusia cu sediul în Crimeea sau Sevastopol, anexate ilegal.

Măsurile au fost introduse prima dată în martie 2014. Ele au fost prelungite ultima dată până la 15 martie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cont bancar #banca #ONU #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.