Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

ONU acuză mai multe țări de discriminare din cauza vaccinurilor anti-COVID-19. Doar 32% din populația lumii a primit un rapel

01 Sept. 2023, 08:09
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
01 Sept. 2023, 08:09 // În Lume //  Redacția Realitatea

Un comitet al Națiunilor Unite cere anularea pe scară largă a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19. Cererea urgentă  a fost făcută pentru protejarea populației din țările în curs de dezvoltare.

Comitetul ONU de combatere a rasismului a denunţat refuzul unor ţări bogate, în special Germania, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite, de a renunţa la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor dezvoltate împotriva maladiei COVID-19, informează AFP.

În cadrul unei reuniuni ministeriale a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din iunie 2022, statele membre au reuşit, după negocieri intense, să ajungă la un prim acord privind autorizarea ţărilor în curs de dezvoltare de a beneficia, dacă doresc şi pentru cinci ani, de brevetele asupra vaccinurilor anti-COVID-19.

Comitetul consideră că maladia COVID-19 rămâne „o gravă problemă de sănătate publică, ale cărei efecte negative devastatoare afectează într-o manieră disproporţionată grupele şi persoanele care sunt vulnerabile la discriminare rasială”.

Aproximativ 32% din populaţia mondială a primit cel puţin un rapel sau o doză suplimentară de vaccin, însă în ţările în curs de dezvoltare, precum Gabon, Papua Noua Guinee, Burundi şi Madagascar, acest procent este mai mic de 1%, a remarcat comitetul, citând date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În cadrul OMC, discuţiile despre anularea drepturilor de proprietate intelectuală asupra tratamentelor şi instrumentelor de diagnosticare a bolii COVID-19 bat pasul pe loc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit comitetului, „refuzul persistent” al ţărilor bogate de a accepta o suspendare generalizată a Acordului OMC privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) „trezeşte îngrijorări cu privire la obligaţiile” statelor semnatare ale Convenţiei internaţionale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

Acordul la care s-a ajuns nu este însă suficient, potrivit Comitetului pentru eliminarea discriminării rasiale, care este compus din 18 experţi independenţi şi ale cărui avize nu sunt obligatorii.

„Acordul nu merge suficient de departe pentru a combate ratele înalte de morbiditate şi de mortalitate asociate cu COVID-19 la nivel mondial în rândul persoanelor şi grupurilor care sunt cele mai expuse la discriminarea rasială”, au precizat membrii comitetului într-un comunicat, publicat cu sprijinul raportoarei speciale a ONU pentru formele contemporane de rasism, Ashwini K.P.

În faţa acestei situaţii, comitetul îndeamnă „ţările din emisfera nordică, în special Germania, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite, să renunţe la drepturile de proprietate intelectuală privitoare la vaccinuri, tratamente şi tehnologii de îngrijire medicală asociate cu pandemia de COVID-19”.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
30 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Daniela Baranovschi

Mediul de afaceri din Republica Moldova anticipează o relativă stabilitate a activității economice în trimestrul IV al anului 2026, însă perspectivele privind veniturile din vânzări rămân rezervate, iar presiunea asupra prețurilor continuă. În același timp, cererea insuficientă pe piață se menține principala problemă care limitează activitatea întreprinderilor, fiind invocată tot mai frecvent de companii. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 30 octombrie 2026, că soldul conjunctural privind situația economică generală este de +3% în trimestrul IV din 2026, ceea ce indică o relativă stabilitate.

 

„Așteptările privind veniturile din vânzări au ajuns la 0%, iar cele privind numărul de salariați – la -3%, ambele încadrându-se în aceeași categorie de stabilitate relativă. În schimb, așteptările privind prețurile înregistrează un sold conjunctural de +8%, corespunzător unei creșteri moderate. Aceste valori reflectă opiniile managerilor despre direcția evoluțiilor economice și nu reprezintă rate efective de creștere a economiei, ale vânzărilor, ale ocupării forței de muncă sau ale inflației”, a spus expertul.

 

Potrivit economistului, evoluțiile diferă de la un sector economic la altul. În trimestrul IV din anul curent, construcțiile au înregistrat un sold conjunctural de +13%, iar industria prelucrătoare de +9%, ambele indicând o creștere moderată așteptată de manageri. În schimb, comerțul cu amănuntul și serviciile au un sold de 0%, ceea ce reflectă o relativă stabilitate. Sectorul construcțiilor continuă să prezinte cele mai mari oscilații ale așteptărilor economice în perioada analizată, din trimestrul II-2023 – trimestrul IV-2026, cu o amplitudine de 40 de puncte procentuale (p.p), între -15% în primul trimestru al anului 2025 și +25% în trimestrul al doilea al aceluiași an. Industria prelucrătoare înregistrează o amplitudine de 29,8 p.p., în timp ce comerțul și serviciile au o amplitudine de 24 de p.p..

Analiza arată și unele diferențe între întreprinderile de dimensiuni diferite. În trimestrul IV din 2026, soldul conjunctural al așteptărilor privind veniturile din vânzări este de +13% în cazul întreprinderilor mari, comparativ cu -3% în cazul microîntreprinderilor. În trimestrul I al anului curent, soldul așteptărilor privind vânzările era de -15% pentru întreprinderile mari și de +4% pentru microîntreprinderi. Până în trimestrul IV, raportul s-a inversat, diferența dintre cele două categorii modificându-se cu 35 de puncte procentuale. O tendință similară se observă în ceea ce privește așteptările privind numărul de salariați. În trimestrul IV, soldul este de +5% pentru întreprinderile mari și de -5% pentru microîntreprinderi. Ambele valori se încadrează în intervalul de relativă stabilitate, dar indică perspective diferite între cele două categorii de companii.

Deși ponderea companiilor care raportează limitări în activitate s-a redus, dificultățile rămân importante. În trimestrul IV din 2026, 51% dintre respondenți declară că se confruntă cu limitări în activitatea economică, cu 3 p.p., mai puțin decât în trimestrul precedent. Media pentru anul 2026, conform seriei prezentate, este de 53,75%, față de 65% în 2023. Cea mai importantă problemă rămâne cererea insuficientă pe piață. În structura cauzelor care limitează activitatea întreprinderilor, aceasta reprezintă 36,9% în 2026, în creștere cu 7,5 p.p., față de 2023, când constituia 29,4%. Pe locul doi se situează problemele financiare, cu 25,4%, urmate de lipsa forței de muncă calificate, cu 21,1%. Conflictul din regiune reprezintă 11,3% din totalul cauzelor prezentate, iar alte probleme însumează 5,4%. În rândul întreprinderilor care raportează limitări, cererea insuficientă este invocată de 70,5% dintre acestea în trimestrul IV din 2026, în creștere ușoară față de 70,3% în trimestrul precedent. Media din seria prezentată pentru anul 2026 ajunge la 68,6%, față de 58,5% în 2025.

Un alt aspect evidențiat de către analistul economic este diferența dintre așteptările privind prețurile și cele privind veniturile din vânzări. În trimestrul IV al anului în curs, soldul conjunctural al prețurilor este de +8%, în timp ce soldul vânzărilor este de 0%. Diferența dintre acești indicatori ajunge la 8 p.p., comparativ cu 2 p.p., în trimestrul precedent. Această diferență arată că opiniile managerilor privind evoluția prețurilor sunt mai favorabile creșterii decât cele privind vânzările. Totuși, indicatorul nu măsoară rata inflației, evoluția efectivă a prețurilor sau marjele de profit.

În paralel, indicatorul decuplării angajărilor (IDA), elaborat de autor pe baza soldurilor conjuncturale ale Biroului Național de Statistică (BNS), este de +3 p.p., în trimestrul IV din 2026, față de +12 p.p., în trimestrul precedent. Pentru anul 2026, media indicatorului ajunge la +7,5 p.p., față de +5,5 p.p., în 2025. Evoluția reflectă diferența dintre așteptările privind vânzările și cele privind numărul de salariați, fără a demonstra modificări efective ale ocupării forței de muncă.

Datele prezentate conturează o perspectivă prudentă asupra economiei Republicii Moldova pentru trimestrul IV din 2026. La nivel general, managerii anticipează stabilitate, însă între sectoare și categorii de întreprinderi există diferențe vizibile. Construcțiile și industria prelucrătoare au așteptări mai favorabile, în timp ce vânzările, la nivel agregat, nu indică o tendință clară de creștere. În același timp, cererea insuficientă continuă să fie principala constrângere pentru mediul de afaceri, urmată de problemele financiare și lipsa personalului calificat. Chiar dacă ponderea întreprinderilor care raportează limitări s-a redus față de anii precedenți, faptul că peste jumătate dintre respondenți continuă să semnaleze dificultăți evidențiază persistența provocărilor economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!