OPEC a declarat comitetului director al Fondului Monetar Internaţional că creşterea preţurilor petrolului este determinată în mare parte de criza din Ucraina. Acesta fiind cel mai recent semnal că grupul de producători nu va lua măsuri suplimentare pentru a spori oferta.

Într-o declaraţie adresată Comitetului Monetar şi Financiar Internaţional, OPEC a afirmat că preţul ţiţeiului Brent, de referinţă la nivel global, a fost în medie de aproape 98 de dolari pe baril în primul trimestru, în creştere cu aproximativ 18 dolari faţă de ultimele trei luni din 2021, potrivit news.ro.

„Preţurile petrolului au crescut, în special în luna martie a acestui an, în principal din cauza tensiunilor geopolitice în creştere din Europa de Est. Temerile că acest lucru ar putea duce la deficite mari de petrol, pe fondul dislocărilor comerciale”, a declarat OPEC pentru IMFC.

IMFC face parte din reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Consiliului guvernatorilor Băncii Mondiale.

OPEC, care a participat la o reuniune a IMFC anul trecut, a rezistat apelurilor din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene de a pompa mai mult petrol pentru a reduce preţurile, care au atins luna trecută un vârf al ultimilor 14 ani, de peste 139 de dolari, după ce Washingtonul şi Bruxelles-ul au impus sancţiuni Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

OPEC+, care este formată din OPEC şi alţi producători, inclusiv Rusia, va creşte producţia cu aproximativ 432.000 de barili pe zi în luna mai, ca parte a unei eliminări treptate a restricţiilor de producţiei făcute în perioada cea mai gravă a pandemiei de ovid-19.

OPEC a spus că OPEC+ şi-a arătat angajamentul de a se asigura că oferta şi cererea de petrol au fost echilibrate în timpul crizei din Ucraina, pentru a sprijini economia globală.

Organizaţia a subliniat, de asemenea, impactul negativ pe termen scurt al crizei din Ucraina şi al pandemiei în curs, adăugând:

„Creşterea puternică a preţurilor mărfurilor, în combinaţie cu blocajele continue ale lanţului de aprovizionare şi constrângerile logistice legate de Covid-19 alimentează o inflaţie globală deja ridicată”.

#economia globală #invazia Rusiei #petrol #Sanctiuni Rusia

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.