Țările NATO de la Marea Neagră -Turcia, România și Bulgaria – au început o operațiune comună pentru căutarea și eliminarea minelor în Marea Neagră, scrie IPN cu referire la presa internațională. Inițiativa de securizare a rutelor maritime din Marea Neagră aparține guvernului turc care a culminat cu un acord comun, semnat la 11 ianuarie a acestui an, ceea ce a permis ca forțele navale ale Turciei, României și Bulgariei să instituie o flotă comună, destinată patrulării și eliminării minelor din apropierea coastelor lor.

Potrivit semnatarilor acordului, acest lucru ar trebui să îmbunătățească siguranța navigației pentru exportul de cereale și alimente din Ucraina – grupul de acțiune împotriva minelor va crea condiții normale pentru circulația navelor civile în Marea Neagră, minimizând riscul de explozii.

În cei doi ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă în Ucraina, țările din bazinul Mării Negre au dezamorsat zeci de mine în apele lor teritoriale, dar mai sunt sute de „cadouri” rusești care sunt o amenințare serioasă pentru transportul maritim. Coridorul maritim, care a devenit operațional în septembrie anul trecut, a asigurat furnizarea a peste 38 de milioane de tone de produse agricole către 45 de țări.

Sursa citată notează că lucrările în cauză, inclusiv pe itinerarul navelor spre portul Giurgiulești, care dă ieșire Republicii Moldova în Oceanul Mondial, se pliază și pe interesele țării noastre, cu toate valențele de rigoare.

Portul Internațional Liber Giurgiuleşti (PILG), amplasat pe secțiunea maritimă a fluviului Dunărea, cu adâncimea disponibilă a apei de până la 7m, este capabil să primească atât nave fluviale, cât și nave maritime. În acest context, PILG reprezintă un centru regional de logistică la frontiera Uniunii Europene, cu acces la căile de comunicație terestră, la calea ferată cu ecartament îngust și larg, și la căile de comunicație fluvială și maritimă. Mai mult, portul Giurgiulești este principalul punct fluvio-maritim direct de distribuție și transbordare în/din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deminare #Marea Neagra #Portul Giurgiulesti

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.