În prima zi din 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal, dar și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Documentele substituie reglementările care au fost valabile până acum. Ministerul Finanțelor de la Chișinău a reamintit încă în decembrie anul trecut despre intrarea în vigoare a noul Cod Vamal al Republicii Moldova, lege votată în Parlament cu nr. 95 încă pe 24 august 2021. Principalul obiectiv al noii legislații vamale a Republicii Moldova constă în uniformizarea și armonizarea legislației vamale naționale cu cea a Uniunii Europene, se arată într-un editorial semnat Anatol Țăranu, publicat de IPN. Implementarea noului Cod Vamal reprezintă unul dintre principalele angajamente asumate odată cu obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidat pentru aderarea la UE. Noua legislație vamală racordată la acquis-ul european va oferi agenților economici mai multe facilități, servicii digitalizate și reducerea birocrației.

„Un „pas neașteptat”, anunțat încă acum trei ani”

Noul Cod Vamal a intrat în vigoare cu o pauză de aproape trei ani din momentul adoptării în Parlament, o perioadă suficientă pentru adaptarea la noile rigori a tuturor subiecților vizați de noua legislație. Această remarcă se referă și la agenții economici din regiunea transnistreană, deocamdată aflați în custodia administrației separatiste de la Tiraspol. Problema constă în faptul că, începând cu 1 ianuarie curent, agenții economici din Transnistria sunt puși pe picior de egalitate cu cei din dreapta Nistrului și vor plăti taxe vamale pe principii generale. Aceasta înseamnă că la nivel legislativ au fost abolite scutirile la export/ import pentru agenții economici din Transnistria, scutiri care contribuiau la consolidarea economică a regimului separatist transnistrean și serveau drept catalizator pentru concurența economică neloială. Însuși liderul separatist a lăsat să se înțeleagă că veniturile la bugetul Transnistriei se vor diminua substanțial, după ce agenții economici vor plăti taxe vamale la import/ export în bugetul național al Republicii Moldova.

Judecând după reacția zgomotoasă la noua legislație vamală moldovenească a liderului separatist, Vadim Krasnoselski, care s-a arătat extrem de revoltat privind faptul că, începând cu 1 ianuarie curent, agenții economici din Transnistria sunt puși pe picior de egalitate cu cei din dreapta Nistrului și vor plăti taxe vamale pe principii generale pentru toți agenții economici din Republica Moldova fără excepții, această abordare i-a luat prin surprindere și completamente nepregătite pe oficialitățile separatiste. Adresându-se recent prin intermediul unei înregistrări video oficialilor de la Chișinău, liderul separatist a cerut, nu fără aroganță, să fie reintroduse scutirile la export/ import pentru agenții economici din Transnistria. „Din cauza măsurii impuse chiar de Anul Nou, antreprenorii din Transnistria, persoanele fizice și juridice, au aflat despre noile taxe vamale introduse de Republica Moldova. Mai simplu spus, (Republica). Moldova a impus anumite taxe Transnistriei. Să zic că a fost un șoc pentru noi? Probabil ca nu. Un pas neașteptat? Probabil că da”, a declarat Krasnoselski, în cadrul adresării sale către guvernarea de la Chișinău.

Argumente de la naftalină

În acest context apare o întrebare firească, de ce noul Cod Vamal a devenit „un pas neașteptat” pentru Tiraspol? Doar au avut trei ani să se pregătească pentru noua realitate în sfera vamală. De ce acuză Chișinăul că nu a prevenit Tiraspolul despre noile reguli vamale? Cu o asemenea logică putem să ajungem la concluzia aberantă că ministerele da la Chișinău trebuie să-și prezinte dările de seamă pentru activitatea sa la Tiraspol. Un vis mai vechi născut la Moscova și încercat de a fi pus în practică prin stipulările defunctului Memorandum Kozac.

Probabil, înțelegând toată stupiditatea situației în care au nimerit datorită rateului comis de nesesizarea la timp a riscurilor provocate pentru regimul separatist de noul Cod Vamal, cei de la Tiraspol n-au găsit nimic mau bun decât să scoată de la naftalină argumentul fals, potrivit căruia Chișinăul s-ar face vinovat de războiul din 1992. Deducând din această falsitate un alt argument nu mai puțin fals, că anularea scutirilor pentru agenții economici din Transnistria, care parazitează pe seama celor din dreapta Nistrului, ar face parte din același registru. Chiar mai mult, Chișinăul este acuzat de separatism pentru faptul că a declarat suveranitatea republicii pe 23 iunie 1990, încă în timpul existenței Uniunii Sovietice. Krasnoselski a făcut aceste declarații spumoase pe fundalul tricolorului rus arborat în biroul său, uitând să menționeze că declarația de suveranitate a RSS Moldovenești a fost adoptată de Parlamentul moldovenesc doar după ce, pe 12 iunie a aceluiași an, Federația Rusă și-a declarat suveranitatea, în acest fel provocând procesul destrămării URSS.

Războiul a schimbat datele problemei

Noul Cod Vamal a intrat în vigoare în Republica Moldova de la 1 ianuarie și eliminând toate scutirile la plata taxelor vamale de care s-au bucurat, timp de decenii, agenții economici din regiunea separatistă transnistreană, creează un tratament egal al tuturor companiilor, de pe ambele maluri ale Nistrului în condițiile când mai mult de jumătate din mărfurile produse în regiunea transnistreană sunt vândute pe malul drept. Această cotă este în permanentă creștere, în ultimii ani, potrivit chiar datelor Tiraspolului, și aproape o treime din acestea ajung în țările din Uniunea Europeană în condițiile când firmele din regiunea separatistă se bucură și ele de regimul de comerț liber cu Uniunea Europeană acordat Republicii Moldova.

Oficialitățile separatiste de la Tiraspol cu disperare apelează la medierea internațională din formatul defunct 5 + 2 în speranța de a păstra privilegiile vamale nedrepte, smulse în trecut de la Chișinăul marginalizat de influența Moscovei asupra conflictului transnistrean. Însă agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei a schimbat radical datele problemei privind geopolitica regiunii. Influența Moscovei asupra Republicii Moldova a scăzut dramatic, fapt ce creează premise nebănuite încă ieri privind reglementarea politică a conflictului transnistrean.

Testul integraționist al Codului Vamal

În situația creată este de așteptat că Tiraspolul va recurge la tactica sa preferată în trecut de a șantaja Chișinăul prin inventarea diferitelor impedimente în funcționarea școlilor cu predare în grafia latină din regiune, de restricționare a accesului la terenurile agricole amplasate la nord-est de șoseaua Tiraspol-Camenca ș.a. Reacția Chișinăului la acest șantaj trebuie să fie promptă: de la restricționarea tuturor deplasărilor funcționarilor regimului separatist prin teritoriul Republicii Moldova, până la implementarea sancțiunilor economice împotriva exporturilor din Transnistria, în primul rând, ale holdingului Șerif. Astăzi, când hotarul cu Ucraina este închis, Tiraspolul nu are cum să reziste într-un război economic cu Chișinăul, numai dacă bluful șantajului separatist nu va fi luat în serios.

Implementarea plenară și fără abateri a prevederilor noului Cod Vamal devine un element important al politicilor de reglementare politică a conflictului transnistrean în condițiile respectării intereselor fundamentale ale Republicii Moldova. În această situație defel simplă un rol aparte îi revine instituției Guvernului, condusă de viceprim-ministrul Oleg Serebrian, care trebuie să-și atribuie rolul de supraveghetor al procesului de implementare necondiționată a prevederilor noului Cod Vamal în raport cu zona transnistreană, inclusiv să familiarizeze partenerii noștri din exterior privind importanța acestui proces pentru reglementarea politică a conflictului secesionist. Implementarea prevederilor noului Cod Vamal nu va fi cu siguranță lipsit de provocări din partea regimului separatist și a patronilor săi de la Moscova, inclusiv a coloanei a 5-a din interiorul societății moldovenești, dar va deveni și un test pentru guvernare privind consecvența politică și capacitatea de a folosi oportunitățile ce revin din schimbarea geopoliticii regiunii, provocată de războiul din Ucraina, pentru restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova.

#Anatol Taranu #opinie #taxe vamale #Tiraspol #Transnistria

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.