Am învățat, am trăit, am muncit și am hoinărit mai bine de doi ani prin Republica Moldova, mi-am tot „înălțat simțurile” așa cum m-a îndemnat reclama (Chișinăul de seară – bomboane din prune uscate, cu gust dulce – acrișor, învelite într-un strat de ciocolată neagră) mi-am deschis ochii și mintea, am mai șlefuit puțin din piatra ignoranței și mi-am ascuțit curiozitățile la maximum ca nu cumva să ratez vreo fărâmă din întâlnirea cu istoria și cu fabulosul de peste Prut. Eu însumi emigrant (în Noua Zeelandă) și oarecum familiarizat cu noul am trăit toată perioada foarte intens. Propriul turn Babel, în care s-au amestecat lumea slavă, anglo-saxonă, precum și cea europeană, latină, s-a transformat într-o permanentă incursiune, fie în fosta Uniune SovieIcă, fie în comunismul est-european sau în capitalismul de rit nou. Gustul acestor întâlniri, exact ca în reclamă, a fost diferit, ca și contactul cu orice spațiu cultural nou căruia ineditul îi oferă veneticului mai întâi dulcele, în Imp ce realitatea îl invită să descopere singur acrișorul. Nu sunt sigur dacă tocmai această dualitate a fost sursa marketingului bomboanelor dar, pentru mine, cu siguranță a fost ingredientul care m-a cucerit și datorită căruia am descoperit nu numai o țară, ci și o nouă întreagă planetă, Planeta Moldova! Cu o generație tânără incredibil de matură civic, de profundă în înțelegerea traumelor istorice suferite de părinții lor și de atașată de valorile democrațiilor occidentale.

Am muncit cot la cot și zi de zi cu moldoveni, cu ruși, cu români si cu găgăuzi, cu transnistreni și cu ucraineni, s-a vorbit în rusă (eu mai puțin), în română și în engleză, pentru că planeta are o dimensiune mulIculturală de excepție și pentru că este locul în care umorul, istoria, legendele, bucatele și vinul, artele, teatrul bilingv, în română și în rusă, muzica lui Eugeniu Doga și literatura noului val, de după ’90, sunt tot atâtea motive de sinceră admirație.

Dar ca și în România, sub stratul de ciocolată neagră, se află răni profunde, schisme, abuzuri ale statului împotriva propriilor cetățeni, nedreptăți grave niciodată rezolvate, amintirea sfâșietoare a unui război cumplit și permanenta amenințare a imperiului rus, pentru care planeta este și va rămâne doar o altă gubernie, niciodată o țară independentă. Generația tânără, părinții acestei generații, care sunt deja integrați în Europa și care muncesc din Portugalia până în Georgia, și din Finlanda până în Cipru, pot păstra planeta pe orbita ei culturală, economică și politică europeană printr-un vot responsabil și matur la referendumul care urmează. Nu ar fi decât o extensie firească, în logica a tot ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova după 1990. Este suficient că războiul a rupt pământul în două, nu mai este nevoie de încă un rapt generațional.

Suptul din privilegiile pașapoartelor românești, precum și din banii otrăviți și din promisiunile mincinoase oferite de Moscova trebuie să înceteze. Este o aItudine păguboasă prin care moldovenii se vor pune singuri și mereu în plasa unora sau altora. Ei au acum șansa istorică de a construi un stat modern și funcțional, multicultural, independent, alături de democrațiile occidentale. Care, deși imperfecte, sunt garanții consistente ale unui viitor civilizat. Sacrificiile în numele unor ideologii sau în ale ambițiilor unor criminali care cred că istoria nu se poate scrie fără ei aparțin secolelor trecute. Moldova are nevoie de prosperitate și de educație solidă, de eradicare urgentă a sărăciei, de infrastructură modernă și de acces imediat la servicii sociale și medicale moderne. Menținerea ei în zona gri este echivalentă cu întoarcerea la perioada rakeților, la disoluția statului, la păstrarea feudei, în care vor prospera numai unii, niciodată țara! Am întâlnit și moldoveni, mai în vârstă, este adevărat, care susțin că integrarea țării lor în UE înseamnă de fapt schimbarea tipului de vasalitate, nicidecum un pas spre bunăstare și autonomie. Această teză este vehiculată în aproape toate fostele state comuniste, state a căror clasă politică este fie coruptă, fie incapabilă să negocieze și să facă față diverselor competiții și provocări politice, militare, energetice, tehnologice, climatice și sociale ale lumii moderne. Este spaima așa zișilor suveraniști, cei care, probabil, au uitat cum eroul lor Ceaușescu, mânat de aceeași obsesie a suveranității, a condus România spre faliment social, poliIc și cultural. Însă, poliIcienii onești ar trebui să explice moldovenilor că votul pentru UE va însemna și o diminuare a suveranității, care este regula de bază în orice club poliIc în care sunt mai mulți membri, dar că, în același timp, nivelul acestei cedări depinde de inteligența, de moralitatea și de patriotismul celor care negociază în permanență în numele Moldovei. Este o temă prezentată complet fals, pe care o pun pe tapet gospodinii care vor să țină Moldova departe de reguli, standarde și civilizație.

Fabulosul despre care am amintit în text are nenumărate declinări în Moldova, dar numai cine nu a participat la o nuntă tradițională moldovenească nu înțelege exact care este partea ei miraculoasă! Am trăit această experiență și am avut ocazia de a cunoaște foarte mulți oameni, din foarte multe medii și din generații diferite. O doamnă mai în vârstă, apropiată de familia mirelui, era necăjită că nu a avut prea mulți bani pentru darul de nuntă și că deci, lipsesc și moIvele de fală, celebra mândrie moldovenească. Mi-ar plăcea să-i pot spune acum doamnei că are ocazia de a face un bine social. Pentru că un DA inteligent la referendum face cât o pungă de aur pentru generația tânără și pentru cele care vor urma. Și care au astfel ocazia de a se făli chiar cu țara lor. Ar fi nu numai un cadou unic, dar și istoric!

SERGIU TOADER | Jurnalistul din România care a coordonat proiectul Publika TV (2009-2010).

Îndrăgostit de Republica Moldova.

Acum trăiește în Noua Zeelandă și scrie ca freelancer.

Puteți accesa textele lui Sergiu pe sergiutoader.substack.com

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#opinie #Republica Moldova #Romania #Sergiu Toader

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.