În regiunea transnistreană există un regim opresiv, care speculează anumiți factori istorici, consideră analistul Igor Boțan. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii IPN cu tema „100 de ani sub semnul RASSM”.

„Noi suntem moldoveni exact în măsură în care bavarezii sunt bavarezi. Dar așa cum bavarezii sunt germani, noi suntem români. Și acest lucru trebuie să-l înțeleagă absolut toți, inclusiv concetățenii noștri din regiunea transnistreană.

De ce consolidarea pământurilor rusești a fost un factor pozitiv? De ce 350 de stătulețe germane care s-au consolidat în Germania în stat național a fost un fenomen pozitiv? De ce șapte state de pe peninsula apenină au format împreună o singură țară, o națiune italiană? Iar faptul că moldovenii și românii sunt, practic, aceeași etnie ar fi un factor negativ utilizat de anumiți propagandiști, în special cei din regiunea transnistreană?”, a declarat Igor Boțan.

Întrebat în ce măsură existența regimului separatist este bazată pe conceptele elaborate în RASSM și în ce măsură prezența ilegală a trupelor ruse în zona transnistreană confirmă continuitatea unor scopuri interne și externe puse la baza RASSM acum o sută de ani, Igor Boțan a menționat că argumentele pe care le-au folosit liderii separatiști în 1990 au o anumită legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească. În opinia sa, aceste explicațiile despre păstrarea Uniunii Sovietice au fost mai degrabă de „fațadă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi înțelegem cu toții că separatismul din regiunea transnistreană a fost absolut ilegal, iar „argumentele” prin care și-au justificat acțiunile pe care le-au invocat privind faptul că Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a declarat suveranitatea la 23 iunie 1990 sunt un fals, pentru că, potrivit Constituției Uniunii Sovietice și potrivit Constituției Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, RSSM era republică suverană, avea toată suveranitatea, ca toate celelalte republici sovietice și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a reconfirmat suveranitatea, după ce acest lucru l-a făcut Federația Rusă la 12 iunie.

În anul 2020, luna decembrie, când fracțiunea socialiștilor din Parlament, împreună cu fracțiunea lui Șor, au votat o nouă lege cu privire la funcționarea limbilor în Republica Moldova, dar în care au comis un fals, pentru că în legea din 1989 cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești era stipulat că limba oficială a țării este limba moldovenească cu grafia latină, iar limba de comunicare între popoarele Uniunii Sovietice este limba rusă. Iată că în 2020 ei au venit cu ideea că limba de comunicare interetnică în Republica Moldova este limba rusă. Adică, în 90′ limba de comunicare interetnică era limba oficială – limba moldovenească, iar în 2020, după o treime de veac, limba de comunicare interetnica era stabilită limba rusă. Toate aceste lucruri ne arată cum sunt percepute și acum realitățile din Republica Moldova”, a mai spus Boțan.

#Igor Boțan #istorie #limba #Republica Moldova #Transnistria

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.