Maia Sandu, se confruntă cu provocarea reformării sistemului de justiție corupt, pe fundalul creșterii influenței Rusiei și a amenințărilor hibride, notează analistul Cristian Gherasim, într-un editorial publicat pe fairobserver.com. În opinia sa, reformele instituționale sunt esențiale pentru integrarea europeană a Moldovei și combaterea corupției, iar sprijinul aliaților a devenit crucial pentru implementarea acestor schimbări și asigurarea securității naționale.

Gherasim consideră că, pe măsură ce Vladimir Putin câștigă teren în Ucraina, Republica Moldova ar putea deveni din nou miza sa. În context, analistul notează că țara trebuie să consolideze instituțiile statului, în special cele responsabile de justiție.

„Epoca războiului convențional a trecut. Atacurile hibride reprezintă acum norma. A avea o armată puternică nu este nimic fără instituții puternice, capabile să contracareze amenințările ascunse. Războiul informațional, știrile false, manipularea, cumpărarea de voturi, mituirea și actele de corupție sunt tot mai capabile să asigure apărarea unui stat. Aici ar trebui să intervină un sistem de justiție funcțional, urmărindu-i în mod corespunzător pe cei care pun în pericol securitatea țării. Fără instituții puternice, Moldova va fi vulnerabilă la atacurile rusești din interior, în special cu o justiție nereformată, afectată de corupție și ingerință”, scrie Cristian Gherasim.

Totodată, jurnalistul reiterează că fără reformarea justiției nu putem vorbi despre aderare la UE, iar dacă moldovenii își vor pierde încrederea în sistem, Kremlinul va avea doar de câștigat. Analistul consideră că la următoarele alegeri parlamentare din 2025 va deveni clar cât de mult susțin cetățenii conducerea țării, iar administrația de la Chișinău are mai puțin de un an la dispoziție pentru a eradica fenomenul corupției și a reforma justiția.

„Corupția și practicile judiciare inegale afectează sistemul. Una dintre cele mai supărătoare este frauda bancară din 2014, care a dus la dispariția a peste un miliard de dolari din sistemul financiar al Republicii Moldova fără ca vreun oficial de rang înalt să fie tras la răspundere. 95% dintre cetățenii moldoveni care susțin aderarea la UE consideră că reforma justiției este o necesitate absolută”, menționează Gherasim, făcând referire la declarațiile oficialilor de la Chișinău privind mituirea alegătorilor, imixtiunea rusească în procesul electoral și finanțarea campaniilor electorale de la Moscova.

Gherasim crede că lipsa de răspuns din partea instituțiile de justiție au oferit loc de manevră pentru actorii pro-ruși, care vor să pună în pericol procesul electoral din Moldova. Potrivit jurnalistului, este nevoie de sprijin de la Bruxelles, pentru a implementa reforme. Analistul amintește despre pachetul de ajutor în valoare de 145 de milioane de euro, dar și despre inițiativa europarlamentarului Rareș Bogdan de a ne acorda 45 de milioane de euro pentru combaterea dezinformării.

„O reformă a sistemului de justiție în Republica Moldova permite o întărire a instituțiilor și o mai bună capacitate de a face față războiului hibrid purtat de Rusia. Sandu are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi, pentru a combate corupția. O schimbare globală în cadrul sistemului este critică, fără timp de pierdut. Multe depind de o reformă de succes a sistemului judiciar, nu în ultimul rând viitorul european al Moldovei și siguranța cetățenilor săi”, conchide Gherasim.

#atacuri hibride #justitie #Moldova #reformare #Rusia

Rusia ar propune transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, care să includă actualul teritoriu al țării, autonomia Găgăuză și regiunea transnistreană. Mai mult, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Găgăuzia și Transnistria ar urma să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Informațiile apar într-un plan al Moscovei discutat în cercuri neoficiale de negociere, dezvăluit de publicația germană Bild și citat de UNIAN.

Potrivit sursei citate, propunerea Rusiei face parte dintr-un plan mai amplu privind încheierea războiului din Ucraina și redesenarea arhitecturii de securitate europene. În schimbul unor concesii, Moscova ar fi dispusă să își retragă trupele din regiunea transnistreană. Totodată, Rusia ar propune retragerea armelor nucleare din Belarus și renunțarea la desfășurarea rachetelor cu rază medie de acțiune pe teritoriul acestei țări.

Planul ar include și alte condiții importante pentru regiune

Rusia ar cere ca Ucraina să cedeze întregul Donbas, inclusiv teritoriile din regiunile Donețk și Lugansk aflate în prezent sub controlul Kievului, să renunțe la aderarea la NATO și să adopte un statut de neutralitate. În schimb, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană nu ar fi exclusă.

De asemenea, Moscova ar solicita demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, astfel încât Ucraina să nu le poată utiliza drept baze navale. În ceea ce privește securitatea europeană, Rusia ar cere NATO să renunțe la amplasarea bazelor militare în Estonia, Letonia și Lituania, dar și retragerea Finlandei din Alianța Nord-Atlantică.

Bild precizează că este vorba despre una dintre propunerile discutate în cadrul negocierilor neoficiale, iar deocamdată nu este clar dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a susținut acest plan.

„În paralel, activează mai multe grupuri de mediatori, inclusiv unele asociate militarilor. Acestea concurează între ele”, notează publicația germană, citată de UNIAN.

În ultimele zile, la Abu Dhabi au avut mai multe runde de negocieri între reprezentanții americani, ruși și ucraineni. Ulterior, reprezentanții SUA s-au întâlnit cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.