Maia Sandu, se confruntă cu provocarea reformării sistemului de justiție corupt, pe fundalul creșterii influenței Rusiei și a amenințărilor hibride, notează analistul Cristian Gherasim, într-un editorial publicat pe fairobserver.com. În opinia sa, reformele instituționale sunt esențiale pentru integrarea europeană a Moldovei și combaterea corupției, iar sprijinul aliaților a devenit crucial pentru implementarea acestor schimbări și asigurarea securității naționale.

Gherasim consideră că, pe măsură ce Vladimir Putin câștigă teren în Ucraina, Republica Moldova ar putea deveni din nou miza sa. În context, analistul notează că țara trebuie să consolideze instituțiile statului, în special cele responsabile de justiție.

„Epoca războiului convențional a trecut. Atacurile hibride reprezintă acum norma. A avea o armată puternică nu este nimic fără instituții puternice, capabile să contracareze amenințările ascunse. Războiul informațional, știrile false, manipularea, cumpărarea de voturi, mituirea și actele de corupție sunt tot mai capabile să asigure apărarea unui stat. Aici ar trebui să intervină un sistem de justiție funcțional, urmărindu-i în mod corespunzător pe cei care pun în pericol securitatea țării. Fără instituții puternice, Moldova va fi vulnerabilă la atacurile rusești din interior, în special cu o justiție nereformată, afectată de corupție și ingerință”, scrie Cristian Gherasim.

Totodată, jurnalistul reiterează că fără reformarea justiției nu putem vorbi despre aderare la UE, iar dacă moldovenii își vor pierde încrederea în sistem, Kremlinul va avea doar de câștigat. Analistul consideră că la următoarele alegeri parlamentare din 2025 va deveni clar cât de mult susțin cetățenii conducerea țării, iar administrația de la Chișinău are mai puțin de un an la dispoziție pentru a eradica fenomenul corupției și a reforma justiția.

„Corupția și practicile judiciare inegale afectează sistemul. Una dintre cele mai supărătoare este frauda bancară din 2014, care a dus la dispariția a peste un miliard de dolari din sistemul financiar al Republicii Moldova fără ca vreun oficial de rang înalt să fie tras la răspundere. 95% dintre cetățenii moldoveni care susțin aderarea la UE consideră că reforma justiției este o necesitate absolută”, menționează Gherasim, făcând referire la declarațiile oficialilor de la Chișinău privind mituirea alegătorilor, imixtiunea rusească în procesul electoral și finanțarea campaniilor electorale de la Moscova.

Gherasim crede că lipsa de răspuns din partea instituțiile de justiție au oferit loc de manevră pentru actorii pro-ruși, care vor să pună în pericol procesul electoral din Moldova. Potrivit jurnalistului, este nevoie de sprijin de la Bruxelles, pentru a implementa reforme. Analistul amintește despre pachetul de ajutor în valoare de 145 de milioane de euro, dar și despre inițiativa europarlamentarului Rareș Bogdan de a ne acorda 45 de milioane de euro pentru combaterea dezinformării.

„O reformă a sistemului de justiție în Republica Moldova permite o întărire a instituțiilor și o mai bună capacitate de a face față războiului hibrid purtat de Rusia. Sandu are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi, pentru a combate corupția. O schimbare globală în cadrul sistemului este critică, fără timp de pierdut. Multe depind de o reformă de succes a sistemului judiciar, nu în ultimul rând viitorul european al Moldovei și siguranța cetățenilor săi”, conchide Gherasim.

#atacuri hibride #justitie #Moldova #reformare #Rusia

Serbia a cerut şi a primit asistenţă din partea Rusiei pentru combaterea incendiilor de vegetaţie, întrucât Uniunea Europeană nu are disponibile avioane de stingere a incendiilor, a declarat Ministerul de Interne sârb, citat joi de Reuters.

Un avion rusesc de stingere a incendiilor IL-76P a aterizat miercuri seara în Serbia pe aeroportul din oraşul sudic Niş şi joi a fost desfăşurat pentru a combate un incendiu de vegetaţie care continuă de mai multe săptămâni în rezervaţia naturală protejată Deliblaţka Pescara. Serbia se confruntă cu multiple incendii de vegetaţie, un fum dens generat de acestea ajungând săptămâna aceasta până deasupra capitalei bulgare Sofia.

Serbia nu este membră a UE, dar are acces la ajutorul european de urgenţă din cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. În baza acestui mecanism, Serbia a trimis vara aceasta un elicopter de stingere a incendiilor şi o echipă specializată pentru a ajuta Spania să combată incendiile de vegetaţie, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de ajutorul european întrucât incendiile din Europa au copleşit resursele UE, transmite Digi24.

„Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (…), avioanele ruseşti care sosesc ne vor consolida semnificativ capacităţile de combatere a incendiilor”, a declarat miercuri şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic.

Avioanele ruseşti au interdicţie în spaţiul aerian european în urma sancţiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, dar misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, avionul rusesc IL-76P a trecut prin spaţiul aerian al Bulgariei, în urma unei solicitări din partea Belgradului, a relatat agenţia de ştiri BTA, citând o declaraţie a Ministerului bulgar al Transporturilor.

Serbia încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Rusia, ţară cu care are legături istorice, şi cu UE, la care doreşte să adere. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, dar Belgradul nu s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei.