Respectăm dreptul cetățenilor de a protesta. Este reacția partidului de guvernământ la anunțul opoziției de a organiza duminică un protest față de scumpirile în lanț din ultima perioadă și față de începerea urmăririi penale pe numele procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Potrivit unor comentatori politici, reanimarea opoziției este binevenită pentru că guvernarea devine mai eficientă, dacă are în calitate de adversar politic o opoziție incisivă, notează IPN.

Decizia opoziției de a organiza acțiuni de protest este în beneficiul guvernării, spune comentatorul politic Vlad Țurcanu. Potrivit lui, ideea protestelor ar fi fost inspirată de factori de decizie din Rusia, în timpul recentei vizite a lui Igor Dodon la Moscova.

„De fiecare dată Dodon când vine de la Moscova capătă un plus de curaj. PSRM și celelalte partide care încearcă să se pună în valoare, practic, ajută PAS să se mențină la cote înalte. Pentru că PAS după alegeri s-a pomenit fără adversari, atât de mici și neimportanți erau, iar acum reapar inamicii politici, iar guvernării îi este mai ușor să funcționeze în asemenea condiții”, a spus Vlad Țurcanu în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

La manifestația opoziției parlamentare de duminică s-ar putea alătura și Partidul Congresul Civic, formațiune care a protestat zilele acestea față de reținerea și suspendarea din funcție a lui Stoianoglo.

„Nu exclud că duminică vom merge la protest, dar decizia urmează a fi luată de Executivul Politic al partidului. S-a produs o fărădelege și o porcărie care a condus la o reacție dură din partea cetățenilor. Guvernarea să nu spere că protestele se vor răsufla atât de ușor. PAS a făcut o prostie mare care poate să-i coste scump și nu doar pe ei, ci pe toată țara. Prin această fărădelege țara este băgată în haos”, a spus reprezentantul Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, Iurie Munteanu.

De cealaltă parte, reprezentanții puterii spun că respectă decizia opoziției de a organiza acțiuni de protest și se arată convinși că lupta cu corupția demarată de actuala guvernare are susținerea cetățenilor.

„Noi suntem consecvenți ideii de a reforma justiția, de a merge până la capăt cu evaluarea procurorilor și judecătorilor, de asta s-au trezit mai mulți și fac gălăgie. Ei văd că noi avem o susținere și mai mare din partea societății, fiindcă oamenii își doresc reformarea justiției. Vor fi excluși din sistem procurorii și judecătorii care au slujit regimurilor, iar politicienii nu vor mai avea protecție de la ei. Noi respectăm dreptul cetățenilor de a protesta”, a spus deputatul PAS, Petru Frunze.

În același timp, fostul deputat Iurie Reniță spune că nu-l surprinde susținerea PSRM pentru procurorul general suspendat, întrucât Stoianoglo le-ar fi oferit protecție socialiștilor în cei doi ani de mandat.

„Stoianoglo a comis o mare ilegalitate, atunci când, după ce eu am făcut publice secvențele cu „kuliokul”, la 3-4 zile a menționat că secvența este ilegală și nu poate fi examinată, el nu avea dreptul să spună acest lucru, fiindcă nu era procuror de caz. Niciun procuror nu și-ar fi permis să se pronunțe pe un subiect abia apărut și să-l canalizeze pe o linie moartă. În plus, faimosul caz Bahamas, de ce n-a luat atitudine? Fiindcă era vorba de spălare de bani din Rusia și era vizat Dodon și PSRM”, a spus ex-deputatul Iurie Reniță.

Amintim că, opoziția PCRM-PSRM a anunțat pentru duminică, 10 octombrie, ora 12:00, un protest în centrul Chișinăului. Potrivit socialiștilor, la acțiunea de protest sunt așteptați reprezentanții tuturor forțelor politice și cei ai societății civile.

#Igor Dodon #protest #PSRM

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.