Președintele Vladimir Putin a susținut recent două discursuri în care s-a expus cu privire la planurile pe care le are în ceea ce privește clima și combaterea schimbărilor climatice. De asemnea, el a asigurat susținătorii energiei curate verzi, să se aștepte la un „nou Putin, unul verde”.

O primă formulare în acest sens, președintele a adresat-o către Adunarea Federală, prin intermediul căreia oficialul a venit cu un mesaj important despre climă și mediu. Cel de-al doilea manifest, s-a produs la o zi după, atunci când Putin a vorbit la summitul virtual al liderilor privind schimbările climatice ținut la Washington.

De fapt, aceste două discursuri nu au fost primelele de acest gen. Putin s-a alăturat mainstreamului climatic occidental deja de ceva timp. Un prim pas în această direcție l-a făcut atunci când a autorizat participarea Rusiei la Acordul de la Paris, chiar dacă acest lucru s-a înfăptuit destul de ciudat ciudat, prin decizia primului ministru fără ratificare de către parlament.

Konstantin Simonov, directorul general al Fondului Energetic de Securitate Națională însă, este de altă părere.

„Cu toate acestea, avântul promițător și retorica lui Putin s-au schimbat de atunci”, a spus el. „Problema este că Rusia nu intenționează să aducă îmbunătățiri reale mediului pentru simplul fapt că liderii sunt complet indiferenți față de adevărata problemă ecologică”, a adăugat Simonov.

Aceasta este cea mai tristă parte. Oficialii folosesc retorica verde aparent mai ambițioasă și cu un sunet ridicat ca un paravan de fum pentru problemele politice interne, iar lobbyiștii folosesc tranziția la energia verde ca o modalitate de a strânge bani pentru proiectele lor invers direcționate. Fiecare încercare de modernizare birocratică din Rusia se încheie în același mod, cu fonduri guvernamentale care curg în buzunarele unor oficiali vicleni și în structurile lor industriale și financiare de care sunt strâns legați.

Oricât de dezamăgitor ar părea, orice observator onest poate vedea că politica verde a Rusiei este pur și simplu o altă luptă pentru fondurile guvernamentale și nu pentru un mediu mai bun.

#emisiile de carbon #energie verde #politica climatică #Putin

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.