„Cazul Spitalului Pantelimon. A devenit publică motivarea judecătorilor de drepturi și libertăți, Cristian Dumitru și Adina Adriana Radu de la Curtea de Apel Bucuresti, din 344/DL din 20 august 2024”, scrie editorialistul Dan Andronic într-un articol publicat pe Evz.ro.

Am citit cu atenție încheierea în cazul eliberării celor două doctorițe de la Spitalul Pantelimon. Și m-am bucurat, atât cât te poți bucura atunci când o nedreptate este înlăturată. Povestea nu se va sfârși aici pentru că în România sunt puține cazuri în care un procuror recunoaște că a greșit. Dar măcar a fost înlăturată o măsură abuzivă și consecințele ei nefaste asupra a două doctorițe. Mi-am adus aminte de cazul Dan Radu Rușanu și cartea sa, ”Mai sunt judecători la Berlin”. Dar și de cazul profesorului universitar Cătălin Cîrstoiu, linșat mediatic din motive de conjunctură politică. Sau al profesorului universitar Mircea Beuran. Sau… Exemplele pot continua, dar să revenim la subiect.

„Expresia „Sunt judecători la Berlin” își are originea într-o poveste reală. Se spune că Frederic al II-lea, regele Prusiei (1712-1786), dorea să-și extindă parcul castelului Sans-Souci, însă pe terenul vizat se afla o moară de grâu. Regele l-a convocat pe morar și i-a oferit bani pentru a o cumpăra, dar acesta a refuzat. Frederic l-a avertizat că o poate lua cu forța, însă morarului nu i-a lipsit curajul și i-a răspuns: „Da, dacă nu ar mai exista judecători la Berlin”. Această replică a devenit faimoasă și este citată adesea pentru a sublinia că, în fața abuzului de putere, dreptatea poate triumfa. Fraza a devenit celebră și în literatura franceză datorită scriitorului François Andrieux, care a transpus povestea într-un poem, „Morarul de la Sans-Souci”. În versurile sale, Andrieux ironizează regii, adăugând: „Ce sont là jeux de prince: On respecte un moulin, on vole une province” („Iată o toană princiară: Respecți o moară și jefuiești o țară”)”.

Atunci când le-am luat apărarea public celor două doctorițe nu știam toate ramificațiile cazului. Dar noi, cei de la EVZ, am intuit că ceva este mai mult decât putred. Ulterior am primit mai multe informații, dar am preferat să nu le fac publice. De ce? Pentru că argumentele juridice erau atât de evident fabricate încât nu aveam nevoie să fac apel la încrengătura de interese din jurul Spitalului Pantelimon, mai spune editorialistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Andronic #judecatori #Romania #Spitalul Pantelimon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.