Calea europeană a Republicii Moldova a fost lungă și dificilă, marcată de urcușuri, căderi și recuperări. Integrarea europeană a fost influențată de evenimente politice interne și de provocări geopolitice regionale. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei nu doar a afectat arhitectura de securitate în Europa, dar a schimbat politica de extindere a Uniunii Europene. Astăzi, Moldova este mai aproape ca niciodată de a deveni membră a UE.

Suntem țară candidată și am lansat deja oficial negocierile de aderare în iunie 2024. Acest pas nu este doar un progres birocratic, ci simbolizează decizia strategică a Moldovei de a se alinia proiectului european, distanțându-se de trecutul sovietic și de umbra persistentă a influenței ruse, notează Iulian Groza, într-un editorial publicat pe pagina web oficială a Soros Moldova. În doar doi ani si jumătate, împreună cu Ucraina și Uniunea Europeană, am făcut un salt major: de la stat asociat fără o perspectivă clară de aderare în decembrie 2021, la o țară care poate deveni membră a UE în următorii șase ani.

Pentru a ghida acest proces, Guvernul Republicii a aprobat un Plan Național de Aderare la UE (PNA), o foaie de parcurs cuprinzătoare care detaliază reforme specifice în sectoare cheie precum justiția, administrația publică și dezvoltarea economică. Scopul final este clar: armonizarea deplină a legislației și a instituțiilor cu acquis-ul UE, integrarea în piața unică a UE și pregătirea țării pentru aderare până în 2030. Până atunci implementarea Acordului de Asociere rămâne o condiție esențială. Planul național vizează nu doar îndeplinirea criteriilor tehnice de aderare la UE, ci și asigurarea unui viitor european pentru Moldova, care să ofere prosperitate, stabilitate și pace. Mai mult aderarea la UE înseamnă creșterea calității vieții noastre, a copiilor și a părinților noștri.

Prima etapă a negocierilor de aderare – evaluarea detaliată a legislației și instituțiilor naționale racordate la standarde și legislația europeană (i.e. screening-ul bilateral) – a început în iulie 2024 și va dura aproximativ un an și jumătate. Procesul a pornit cu capitolul privind achizițiile publice și continuă cu capitolele pe justiție, reforma administrației publice și funcționarea instituțiilor democratice. Se preconizează că primul cluster de capitole privind valorile fundamentale va fi evaluat până la sfârșitul anului. După raportul Comisiei Europene, negocierile privind Tratatul de Aderare ar putea începe deja anul viitor, cu Capitolul 23, Justiție și Drepturi Fundamentale. Din acel moment, țara noastră va avea nevoie de minim 3 ani pentru a finaliza negocierile pe toate cele 35 de capitole ale Tratatului de aderare la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, calea europeană nu este una simplă. Aceasta necesită efort și voință politică susținută din partea guvernului, partidelor politice și cetățenilor, precum și sprijin continuu din partea UE și altor parteneri internaționali. Una dintre cele mai mari provocări rămâne lupta împotriva corupției și reforma sistemului de justiție. UE a subliniat clar că respectarea statului de drept este o condiție nenegociabilă pentru aderare. Procesul de evaluare extraordinară în curs al judecătorilor și procurorilor este esențial, deși dificil, evidențiind profunzimea transformărilor necesare.

Pe lângă provocările interne, Moldova trebuie să navigheze și printr-un mediu geopolitic complex și ostil, în principal, din partea Rusiei. Tacticile de război hibrid ale Rusiei în Moldova, includ campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a activităților politice și exploatarea vulnerabilităților interne. Interferența malignă rusă, este o amenințare semnificativă pentru integritatea referendumului și a alegerilor din toamnă. Deși aceasta reprezintă cea mai mare provocare de moment, totuși Moldova nu este singură. În ultimii ani datorită sprijinului neclintit din partea UE și al SUA, Moldova a luat măsuri pentru a-și întări capacitatea de a face față acestor provocări și ingerințe. Astăzi suntem mai puternici, dar încă vulnerabili.

Un test definitoriu al voinței naționale

Referendumul constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană din 20 octombrie, nu este doar un eveniment electoral important. Este un test al voinței naționale și al angajamentului față de un viitor european. Aceasta este cea mai importantă manifestare a democrației directe în Republica Moldova de la Independență, oferind fiecărui cetățean șansa de a decide viitorul țării. Iată de ce și miza acestuia este extraordinar de mare.

Opinia publică privind aderarea la UE s-a îmbunătățit constant în ultimii doi ani. Un sondaj din iulie 2024 realizat de IRI, arată că aproximativ 53% dintre cetățeni intenționează să susțină modificarea Constituției pentru aderare la UE. Această cifră nu include aproape un milion de cetățeni moldoveni care trăiesc în străinătate, cei mai mulți dintre ei fiind susținători ai aderării țării noastre la UE. Votul lor a fost decisiv în alegerile prezidențiale din 2020, susținând aspirațiile pro-europene ale Maiei Sandu. Mai mult, un sondaj recent realizat de IPRE și CBS-AXA, publicat recent, indică faptul că peste 66% dintre moldoveni intenționează să participe la referendum. Iar peste 65% dintre respondenții deciși urmând să voteze în favoarea aderării, în timp ce aproximativ 35% împotrivă. Totuși, campania de boicotare promovată de unii politicieni afiliați Rusiei este o provocare. Cetățenii trebuie să știe: cei care promovează boicotarea, de fapt, ne mint și ne întind o cursă. Care merge împotriva dreptului nostru de a alege. Miza lor este ca referendumul să nu treacă pragul de o treime din alegători înregistrați în listele electorale.

Moldova la răscruce

Așadar, alegerea care ne stă în față este clară și una foarte simplă: să ne determinăm locul în comunitatea europeană unde vom avea mai multă bunăstare, siguranță și pace sau să riscăm să revenim, din nou, sub influența rusă, care astăzi răspândește război, frică și distrugere. Rusia urmărește să împiedice Moldova să se integreze pe deplin în UE. Obiectivul mai mare al Rusiei este să crească zona de instabilitate din regiune, să provoace lumea civilizată, subminând ordinea internațională bazată pe reguli, pe care UE o reprezintă, și să refacă ordinea mondială, creând o sferă de influență în care să poată dicta condițiile țărilor subjugate și lumii întregi.

Toată lumea ne privește. Alegerile pe care le vom face pe 20 octombrie, fiecare dintre noi, fiți siguri, vor avea ecou pentru mulți ani de acum înainte. Vor determina nu doar viitorul Republicii Moldova, ci și locul ei în Europa.

#aderare #Iulian Groza #opinii #UE #votare

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.