Criza majoră de securitate din regiune ar putea reprezenta un argument în plus pentru Uniunea Europeană de a oferi Ucrainei statutul de țară candidat la aderare, iar ulterior și Republica Moldova și Georgia ar putea beneficia de un tratament preferențial din partea comunității europene. Este opinia comentatorilor politici după ce Chișinăul a primit chestionarul privind gradul de pregătire a țării pentru aderare.

Acum Republica Moldova trebuie să convingă fiecare stat membru UE că merită să devină țară candidat la aderare, întrucât decizia de acordare a acestui statut este luată cu unanimitate de voturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit comentatorilor politici, Consiliul European este cel care ia decizia privind acordarea statutului de țară candidat la aderare. Din acest motiv, diplomația de la Chișinău trebuie să convingă fiecare stat membru în parte că Republica Moldova merită să se alăture comunității europene.

„Procesul de integrare europeană este unul foarte complex și necesită foarte multă competență, pentru că este un proces tehnic. Când e vorba de aderarea unui stat la UE, e vorba de 35 de capitole, asta înseamnă că multă lume trebuie să fie implicată, oameni care să cunoască detaliat subiectele. După ce documentul va fi completat, Comisia Europeană, care este instituția executivă, va face o evaluare a răspunsurilor oferite de Republica Moldova și în funcție de rezultate va veni cu un aviz. Va recomanda sau nu Consiliului European să ofere statutul de țară candidat. Și aici este foarte important de comunicat cu statele membre, pentru că procesul de luare a deciziilor este unul consensual și este vorba de unanimitate”, a spus expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca, în cadrul emisiunii „Punctul de Azi” de la TVR Moldova.

Mai mult, unii comentatori politici spun că agresiunea militară rusă ar putea determina comunitatea europeană să accelereze procesul de eurointegrare a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei.

„Există un context extern destul de favorabil pentru Republica Moldova, având în vedere că Uniunea Europeană deja a făcut promisiuni optimiste cu referire la viteza cu care ar vrea să ajute Ucraina să completeze chestionarul, astfel încât până în iunie să existe un răspuns cu privire la Ucraina. Aceeași viteză ar putea fi aplicată Republicii Moldova și Georgiei”, a spus politologul politic Dionis Cenușă.

Și reprezentanții guvernării recunosc că în raport cu cele trei state se aplică un regim accelerat în procesul de obținere a statutului de țară candidat, potrivit ipn.md.

Republica Moldova a primit mai puține întrebări decât prevedea chestionarul standard. Ceea ce înseamnă că un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la gradul de pregătire a Republicii Moldova va exista mai curând decât era prevăzut.

„Acum este în mâinile noastre să facem tot posibilul ca Uniunea Europeană să primească informații corecte, exhaustive despre situația din Republica Moldova, fapt ce ne-ar deschide ușa spre statutul de candidat. Răspunsurile la întrebările din primul chestionar sunt doar o primă etapă, dar pentru că procedurile în contextul regional sunt puțin diferite față de situația obișnuită, întrebările sunt mai puține decât se aștepta. Documentul e puțin mai subțirel față de cele 2500 de întrebări care erau planificate. Totuși, asta și mai mult pune presiune și importanță pe aceste câteva sute de întrebări adresate. Răspunsurile trebuie să fie foarte precise, bazate pe date și informații veridice, pentru ca percepția UE despre situația la zi din Republica Moldova să fie completă”, a spus deputatul PAS, Adrian Băluțel.

Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și de premierul Natalia Gavrilița în data de 3 martie. S-a întâmplat după ce Ucraina și Georgia au transmis Bruxelles-ului cereri similare.

Ieri, Republica Moldova și Georgia au primit din partea Comisiei Europene chestionarele prin intermediul cărora va fi evaluat gradul de pregătire pentru aderarea celor două state. Săptămâna trecută, Ursula von der Leyen a oferit și Ucrainei documentul.

#aderare #țară candidat #UE #unanimitate

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.