Elevi și studenți din Moldova au oportunitatea să invitați la Săptămâna internațională de educație financiară împreună cu Banca Națională. Din 17 martie, instituția va organiza ateliere de instruire și seminare pe diverse teme din sfera financiară. Participarea la eveniment va fi posibilă prin înregistrare prealabilă, transmite IPN.

Guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu, a menționat că „o generație tânără educată financiar conștientizează că acumularea de cunoștințe financiare înseamnă un viitor cu decizii responsabile la capitolul economiilor, investițiilor și al împrumuturilor”.

„Ce reprezintă o piață financiară, care sunt actorii și importanța acestora, ce beneficii pot oferi cetățenilor – sunt doar câteva întrebări, ale căror răspunsuri aduc schimbări pozitive în perspectiva personală a fiecăruia”, a menționat Anca Dragu.

Participanții vor aborda cu mentorii deciziile de politică monetară, Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), modul în care pot utiliza cardul, pentru a face plăți on-line în siguranță, despre euro ca monedă de referință și multe alte subiecte actuale, importante pentru un tânăr consumator, care vrea să știe cum să ia decizii financiare înțelepte, precizează BNM într-un comunicat de presă.

În cadrul evenimentului, va fi lansat și un proiect de leadership feminin, care va oferi un dialog deschis cu personalități de talie internațională. Potrivit BNM, această inițiativă își propune să inspire și să sprijine formarea unei noi generații de femei educate financiar, încrezătoare și pregătite să devină lideri în sectorul economic și financiar.

La fel ca în edițiile anterioare, vor fi organizate vizite în sala de expoziții a Băncii Naționale. Atracția evenimentului urmează să fie presa istorică oferită de Monetăria Statului din România, pentru a fi expusă la muzeul BNM.

Vor fi constituite grupuri de până la 35 de persoane cu vârste de peste nouă ani. Elevii vor fi însoțiți de o persoană responsabilă de securitatea minorilor pe durata excursiei sau atelierului.

Solicitările pot fi transmise până vineri, 14 martie, la adresa electronică edufin@bnm.md. Global Money Week reprezintă o inițiativă internațională, lansată acum 13 ani, la care au aderat 176 de țări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #BNM #Educatie Financiara #elevi #Studenti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.