16 instituții de învățământ profesional-tehnic vor participa în cadrul unui proiect inovativ pentru sistemul de formare profesională din Republica Moldova, anunță reprezentanții Ministerul Educației și Cercetării.

Ministerul a semnat cu Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein, Oficiul de Coordonare Moldova „LED Moldova”, Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri „CEDA” un Acord de Colaborare în vederea implementării proiectului „Creăm Valoare pentru Alții: Instituțiile de Învățământ Profesional-Tehnic formează competențe profesionale relevante” (CREATIVO).

„Instituțiile de învățământ profesional-tehnic participante la proiect, vor fi susținute în prestarea serviciilor de formare pentru angajatori. De asemenea, instituțiile vor implementa activități economice/antreprenoriale pentru a forma elevilor competențe relevante pentru piața muncii”, se arată în comunicatul MEC.

Proiectul CREATIVO își propune să consolideze parteneriatele dintre instituțiile de învățământ profesional-tehnic și sectorul privat, astfel încât acestea să poată proiecta, pilota și livra cursuri de formare continuă (formale și non-formale), în baza cererilor din sectorul privat.

„La etapa de aplicare, cele 16 instituții de învățământ profesional-tehnic participante vor selecta una dintre cele două opțiuni: elaborarea programelor de formare ajustate la necesitățile sectorului privat sau dezvoltarea bunurilor / serviciilor proiectate universal”, se mai arată în nota informativă.

Proiectul va fi implementat până în noiembrie 2023 prin contribuția financiară a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), a Fundației Liechtenstein Development Service (LED) și a Centrului pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri „CEDA”, precizează reprezentanții de la minister.

#institutii de invatamant #MEC #proiect inovativ

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.