Liderii a patru fracțiuni parlamentare din opoziție, PSRM, PCRM, „Democrația Acasă” și „Alternativa”, au depus o sesizare la Curtea Constituțională, solicitând declararea neconstituționalității decretelor semnate de președinta Maia Sandu privind numirea lui Nicu Popescu și a lui Dorin Recean în funcția de emisari speciali.

Anunțul a fost făcut de Igor Dodon, care a precizat că sesizarea vizează faptul că funcția de emisar special „nu este prevăzută de lege”.

„Considerăm că președintele, prin crearea acestei funcții și prin conferirea unor competențe semnificative emisarilor prin acte subordonate legii, a încălcat principiul legalității și al separației puterilor în stat, consfințit de Constituție”, se arată în sesizare.

Opoziția solicită Curții Constituționale să examineze subiectul „în cel mai scurt timp”.

Declarațiile lui Igor Dodon vin în continuarea criticilor lansate anterior, când a afirmat că numirea emisarilor speciali ar fi neconstituțională și ar putea duce inclusiv la inițierea procedurii de demitere a șefei statului.

Fostul judecător al Curții Constituționale, profesor universitar și expert în drept constituțional Nicolae Osmochescu, a calificat aceste acuzații drept „pur politice” și lipsite de fundament juridic. Într-o explicație oferită pentru Realitatea.md, Osmochescu a subliniat că Constituția nu enumeră și nici nu poate enumera toate funcțiile existente în stat, iar structura instituțiilor publice se modifică în funcție de necesitățile concrete ale țării.

Anterior, Președinția Republicii Moldova a respins acuzațiile opoziției, precizând că funcția de emisar special este prevăzută expres în Regulamentul Aparatului Președintelui și reprezintă o practică uzuală în mai multe state, inclusiv Franța și Statele Unite ale Americii.

Amintim că, la 10 decembrie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea fostului premier Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. De asemenea, la 31 octombrie, fostul vicepremier Nicu Popescu a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#opozitie #sesizare

Ministerul Apărării respinge informațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o eventuală agresiune militară și susține că noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste. Instituția precizează că documentul, aflat în consultări publice, nu introduce regimuri noi, ci actualizează prevederile unei legi adoptate în 2004.

„Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară” ”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Potrivit instituției, proiectul păstrează regulile de bază privind instituirea stării de asediu și a stării de război, obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor private, precum și atribuțiile Președintelui și Parlamentului. De asemenea, limita de 30 de zile pentru starea de asediu rămâne neschimbată.

Autoritățile afirmă că modificările urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor și modul în care acestea trebuie să acționeze în situații excepționale. Proiectul delimitează mai precis starea de urgență, starea de asediu și starea de război, stabilește proceduri pentru instituirea și încetarea acestora și include amenințările hibride cu o componentă militară care poate fi identificată și demonstrată.

Ministerul precizează că proiectul nu reglementează mobilizarea, aceasta fiind prevăzută într-o lege separată. Totodată, documentul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

„Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, subliniază instituția.

În ceea ce privește rechiziționarea bunurilor, precum automobilele sau clădirile, Ministerul menționează că această măsură este prevăzută în legislație încă din 2002 și nu oferă autorităților dreptul de a lua bunuri în mod arbitrar.

„Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.