Ziua Internațională a Anticorupției este marcată anual pe data de 9 decembrie începând cu anul 2003. Scopul acestei zile este de a promova principiile etice, integritatea, transparența și responsabilitatea în afaceri publice și în cele private.

Corupția se caracterizează prin luarea și darea de mită, primirea cadourilor necuvenite, bani, servicii, privilegii, alte bunuri pentru sine sau pentru o altă persoană. Aceasta este întâlnită în sectorul public, sistemul judiciar, educațional, medical, dar și în politică. Drept consecință calitatea serviciilor publice sunt în scădere.

În fiecare an, Republica Moldova celebrează Ziua Internațională Anticorupție prin evenimente care au drept scop aducerea în atenția societății a progreselor, dar și a provocărilor autorităților publice în combaterea și prevenirea corupției.

Directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Alexandr Pînzari, a transmis un mesaj în acest context.

„În acest an ne-am confruntat cu o ramificație extrem de nocivă a corupției – frauda electorală, care s-a manifestat agresiv și sistemic în cele două scrutine importante pentru țară. Fiind calificată drept o reală amenințare la democrație și statul de drept, coruperea electorală s-a evidențiat prin constatarea a mii de cazuri de mituire a oamenilor pentru compromiterea votului, prin atragerea acestora în tranzacții suspecte, făcându-i părtași la scheme obscure de distribuire a banilor murdari”, a precizat Pînzari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, Republica Moldova a semnat Convenția la data de 28 septembrie 2004 și a ratificat-o prin lege din 6 iulie 2007.

#CNA #Republica Moldova #Ziua Internațională a Anticorupției

Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc înălțarea sfintei Cruci. Evenimentul comemorează descoperirea crucii lui Hristos în Golgota, în anul 326, de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Conform credințelor bisericești, acest moment a adus speranță și mântuire și simbolizează victoria asupra păcatului și morții.

Legenda spune că împărăteasa Elena a descoperit trei cruci pe dealul Golgotei, după ce a organizat săpături. După ce o femeie bolnavă s-a atins de una dintre ele, s-a considerat că anume aceea era crucea Mântuitorului.

De înălțarea sfintei Cruci, creștinii țin post strict, renunță la carne, brânzeturi și ouă, în semn de recunoștință și solidaritate cu suferința lui Hristos. Aceștia se roagă pentru sănătate, pace și binecuvântare în viața lor.

În unele regiuni, de pomi se atârnă busuioc sfințit în formă de cruce, pentru a asigura roada și a atrage belșug. Unii oameni cred că trebuie sfințite monede și ținute lângă o cruciuliță, în portofel, pentru a aduce belșug și spor la muncă.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.

Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

Obiceiurile populare mai spun că șerpii și alte reptile încep să se ascundă în subteran începând cu ziua Înălțării Sfintei Cruci.