Un bărbat din Ștefan Vodă a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru trafic de persoane, după ce a exploatat prin muncă opt persoane, dintre care cinci minori, în condiții inumane. Potrivit Procuraturii Generale, infracțiunile au fost comise în perioada mai – iulie 2023, când inculpatul, împreună cu alți complici, au atras victimele prin promisiuni false de angajare bine plătită, cu cazare și mâncare asigurate.

Aceștia au profitat de vulnerabilitatea acestora și i-au transportat la două foste brigăzi de tractoare din raionul Ștefan Vodă, respectiv din regiunea transnistreană.

Procuratura menționează că victimele erau cazate în încăperi aglomerate, cu paturi improvizate, fiind sub supraveghere permanentă. Zilnic, acestea erau obligate să muncească pe câmpuri peste 10-12 ore, la culegerea fructelor și întreținerea culturilor agricole.

Inculpatul le-a promis o remunerare de circa 300-500 de lei pe zi, dar banii nu le-au fost achitați. Exploatarea s-a terminat după ce, în iulie 2023, trei minori au reușit să fugă și au fost depistați de poliție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inculpatul și-a recunoscut parțial vina, iar pe lângă executarea pedepsei în închisoare, instanța a dispus interzicerea activităților legate de recrutarea de forță de muncă timp de cinci ani.

Acesta va fi obligat să achite despăgubiri morale victimelor, câte 10 și 15 mii de lei.

#condiții inumane #inchisoare #Stefan Voda

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.