Vremea severă din România a agravat situația infrastructurii energetice în mai multe județe, afectând alimentarea cu energie electrică a zeci de mii de consumatori. Potrivit autorităților române, au fost înregistrate avarii în 205 localități din 10 județe, iar peste 160 mii de consumatori au rămas fără curent, relatează stirileprotv.ro.

Cele mai afectate zone sunt județele Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Ialomița, Neamț, Prahova, Tulcea și Vrancea. Totodată, în localitățile Păltinișu și Stelnica, întreruperile de curent au afectat 848 de consumatori.

În județul Neamț, șapte localități au rămas fără energie electrică din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Potrivit ISU, localitățile Boboiești, Dolhești, Pâțâligeni, Pipirig, Pluton și Stânca din comuna Pipirig, precum și Mănăstirea Neamț din comuna Vânători-Neamț au fost afectate.

„Delgaz Grid ne-a informat că aceste localități sunt afectate din punct de vedere al alimentării cu energie electrică. 2.721 de consumatori nu sunt alimentați cu energie electrică”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Neamț, Irina Popa, precizând că echipele operatorului se află în teren pentru remedierea defecțiunilor.

În județul Brăila, opt comune și patru sate au fost afectate de întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Inspectoratul pentru Situații de Urgență a anunțat că este vorba despre comunele Jirlău, Vișani, Șuțești, Râmnicelu, Berteștii de Jos, Galbenu, Bărăganul și Gemenele, precum și satele Plăsoiu, Câineni-Băi, Zamfirești și Drogu.

Totodată, în județul Buzău, mai multe comune au rămas fără curent electric, iar condițiile meteo au generat și incidente în trafic. Un microbuz cu 14 persoane a derapat într-un șanț, iar o ambulanță a avut nevoie de sprijin după ce a rămas blocată din cauza zăpezii. Prefectura Buzău a transmis că mai multe localități, printre care Chiojdu, Nehoiu, Păltineni, Mlajet, Pătârlagele-Valea Lupului și Scorțoasa, se confruntă cu lipsa alimentării cu energie electrică.

În județul Dâmbovița, numărul localităților afectate de întreruperea curentului electric a crescut la 111, după ce inițial fuseseră raportate 94. Pompierii au intervenit în zeci de cazuri pentru degajarea cablurilor electrice căzute pe carosabil, a informat Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Și județul Bacău a fost afectat de condițiile meteo, patru localități rămânând fără energie electrică.

„Avem patru localități – trei în Palanca și una în Asău – unde a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică, fiind afectați 1.064 de consumatori. Se intervine cu două echipe DelGaz pentru remediere”, au precizat reprezentanții Prefecturii Bacău.

În județul Prahova, echipajele ISU au intervenit pentru degajarea a zeci de copaci și stâlpi de electricitate prăbușiți în urma viscolului. Mai multe autoturisme au rămas blocate în trafic, iar intervențiile s-au concentrat în municipiile Ploiești și Câmpina, dar și în mai multe localități rurale.

De asemenea, peste 1.700 de consumatori din patru localități ale județului Vrancea au rămas fără energie electrică, pe fondul ninsorilor abundente și al viscolului. „La ora 08:15, un număr de 1.707 consumatori erau afectați de întreruperea alimentării cu energie electrică”, a declarat prefectul Marius Iorga, precizând că echipele Electrica intervin pentru remedierea defecțiunilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acest context, autoritățile române au anunțat că este în vigoare un cod galben și portocaliu de ninsori și viscol în 12 județe și în capitala română. Ulterior, a fost transmis și un mesaj RO-Alert pentru cod roșu de vreme severă în București și Ilfov, unde stratul de zăpadă ar putea ajunge la aproximativ 50 de centimetri.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.