Orașul Cahul, desemnat pentru a treia oară Capitala Tineretului

Cahul Capitala Tineretului 2024 și-a intrat în drepturi. Motto-ul de anul acesta al programului este „Uniți prin Acțiune!” inspiră determinare, solidaritate și responsabilitate, transmite IPN.

Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Sergiu Gurin, a spus că ministerul încurajează tinerii din țară să fie mult mai activi, pentru că aceștia pun bazele unei societăți educate și prospere.

„Programul Capitala Tineretului asigură o platformă de investiție în tineri și oferă oportunități de implicare civică și dezvoltare comunitară”, a adăugat secretarul de stat.

Directorul Agenției Naționale pentru Tineret, Ion Donea, a menționat că municipiul Cahul este cu un potențial deosebit, poate crea precedente pozitive care să fie replicate în toată țara.

„Ne dorim să investim în tineri, în organizații de tineret, în infrastructură și cel mai important noi trebuie să investim în capacitățile umane. Pe parcursul anului vom dezvolta activități pe dimensiunea de participare, de implicare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, pentru că opinia tinerilor contează și ei trebuie sa fie consultați”, a declarat Ion Donea.

Primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, a menționat că pentru municipiu titlul de Capitala Tineretului înseamnă un imbold enorm pentru tot ceea ce înseamnă investiție în activități de tineret.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Capitala Tineretului este un program național elaborat de către Ministerul Educației și Cercetării și implementat de Agenția Națională pentru Tineret. Pentru implementarea acestui program sunt alocați din bugetul de stat peste un milion de lei.

Acest program a fost inițiat în anul 2011. Mai jos vedeți lista tuturor localităților din țară care au obținut acest titlu până acum.

2011 – municipiul Ungheni
2012 – municipiul Cahul
2013 – orașul Ialoveni
2014 – orașul Soroca
2015 – orașul Sângerei
2016 – orașul Ialoveni
2017 – satul Varnița (din raionul Anenii Noi)
2018 – municipiul Cahul
2019 – satul Costești (din raionul Ialoveni)
2020/2021 – satul Sipoteni (din raionul Călărași)
2022 – orașul Ștefan Vodă

#Ministerul Educatiei si Cercetarii #Capitala Tineretului #tineri #Cahul

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.