Provocări! Astfel a calificat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cele două incidente produse duminică, 17 martie curent. Precizăm că pe teritoriul unei unități militare din Tiraspol, o dronă Kamikaze a distrus un elicopter, iar la Ambasada Federației Ruse la Chișinău, un bărbat a aruncat două recipiente cu substanțe inflamabile peste gardul instituției.

În context, șefa statului a precizat că Guvernul Recean urmează să vină cu o „acțiune de răspuns”.

„În urma celor două incidente, instituțiile statului au venit cu comunicate. Din informația pe care o dețin, până la moment, ambele acțiuni seamănă a acțiuni de provocare. Deci, pentru ca să alimenteze frica și pentru ca să creeze situație tensionantă. Vom vedea ce informații vor mai veni ulterior, dacă vor confirma această primă apreciere pe care o dau instituțiile statului.

În raport cu decizia Federației Ruse de a organiza alegeri în regiunea transnistreană, împotriva deciziei comunicată de Guvernul Republicii Moldova, este o nouă acțiune care sfidează suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, din partea Federației Ruse, este o nouă acțiune care denotă lipsă de respect față de statul Republica Moldova, și față de cetățenii Republicii Moldova. Acțiunea de răspuns va fi anunțată de Guvern în termen util”, a mai adăugat șefa statului.

La aceeași conferință de presă, Maia Sandu a mai declarat că Republica Moldova nu va recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale organizate în Rusia, acolo unde actualul președinte, Vladimir Putin, a mai câștigat un mandat.

Citește și:

Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia 2024. Liderul a obținut peste 87% din voturi

#incidente #Moldova #provocari #Rusia #sectii deschise

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.