Actualul președinte al Rusiei, Vladimir Putin, câștigă alegerile prezidențiale, primind 87,17% din voturi în baza rezultatelor procesării a 70% din buletinele de vot, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse.

Pe locul doi se află candidatul din Partidul Comunist al Federației Ruse, Nikolai Kharitonov cu 4,19% din voturi, pe locrile trei și patru se află Vladislav Davankov (Oameni noi) și Leonid Slutsky (LDPR) cu 4,08%, respectiv 3,15%.

Prezența la vot la alegerile prezidențiale, care pentru prima dată în istorie s-au desfășurat pe parcursul a trei zile – 15, 16 și 17 martie ora 20:00, a atins, potrivit datelor preliminare, 74,22%. În 2018, când votul a fost un eveniment de o zi, prezența finală la vot a fost semnificativ mai mică – 67,54%.

Victorie sigură pentru Putin

Rezultatul lui Putin – 87,17% din voturi – depășește rezultatele alegerilor din 2018, când 76,69% dintre alegători au votat pentru candidat.

Performanța celorlalți candidați este vizibil mai scăzută decât a concurenților anteriori ai actualului șef al statului: atunci Pavel Grudinin (care a candidat pentru Partidul Comunist al Federației Ruse) a primit 11,77% din voturi, iar Vladimir Jirinovsky (LDPR) – 5,65%.

În același timp, toate cele trei partide care au desemnat candidați pentru alegerile din 2024 vor putea conta pe primirea de fonduri de la bugetul federal – prin lege au dreptul la finanțare, în cazul în care candidații lor la funcția de șef al statului depășesc bariera de trei procente. Pentru fiecare vot vor primi 152 de ruble.

Rezultatele votului online

În 2024, votul electronic de la distanță a fost folosit pentru prima dată la alegerile prezidențiale. El a fost disponibil într-o treime din regiunile Rusiei. În 28 dintre ele, locuitorii au folosit platforma federală, la Moscova au folosit propria platformă.

Prezența finală la votul online pe platforma federală a ajuns la 94% (4,4 milioane de persoane). La Moscova, au fost emise aproape 3,7 milioane de buletine de vot electronice, inclusiv pentru alegătorii care au folosit terminale speciale la secțiile de votare.

Potrivit rezultatelor votării electronice de la distanță pe platforma federală, Putin ocupă primul loc cu 87,41% din voturi, iar Davankov ocupă locul al doilea cu 6,28%. 3,75% dintre participanții la vot online au votat pentru Slutsky și 2,56% pentru Kharitonov. La Moscova, Putin a câștigat cu 89,1% din voturi, locul doi a fost ocupat de Davankov cu 4,4%, al treilea și al patrulea de Kharitonov și Slutsky cu 3,3%, respectiv 3,2%.

Donbass și Novorossiya

Putin câștigă și alegerile din regiunile Donbass și Novorossiya cu o marjă uriașă. În regiunea Herson, pe baza rezultatelor procesării a 100% din buletinele de vot, a primit 88,12% din voturi, în regiunea Zaporojie – 92,83%, în LPR – 94,12%, în RPD – 95,23%.

În RPD și regiunea Herson, Kharitonov a ocupat locul doi, cu un rezultat de 1,62% și, respectiv, 4,88%; în regiunea Zaporojie și Republica Populară Lugansk, Slutsky a ocupat locul al doilea cu 2,52% și 2,13% din voturi.

În ciuda amenințării din Ucraina, toate regiunile au avut o prezență la vot peste media Rusiei: în Novorossiya a depășit 80%, iar în republicile din Donbass a fost aproape de 90%. Acest indicator ia în considerare votul anticipat, care a avut loc în toate cele patru regiuni (în regiunea Zaporojie, secțiile de votare erau deschise doar pe 17 martie, iar pe 15 și 16 martie, locuitorii au votat acasă).

Declarațiile candidatului

Mai aproape de miezul nopții, Putin a ajuns la sediul său electoral, a mulțumit personalului său și a subliniat că Rusia trebuie să devină și mai puternică și mai eficientă. El a exprimat, de asemenea, recunoștința tuturor rușilor care au votat și, în special, i-a evidențiat pe participanții la operațiunea militară specială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, președintele a numit printre sarcinile noului mandat soluționarea problemelor în cadrul Districtului Militar de Nord și consolidarea capacității de apărare a țării, a remarcat eficacitatea guvernului, a administrației prezidențiale și a Băncii Rusiei, și a descris, de asemenea, acțiunile armatei ruse ca fiind mai mult decât apărare activă.

Potrivit lui Kharitonov, observatorii din Partidul Comunist al Federației Ruse nu au înregistrat încălcări grave în timpul alegerilor. Liderul partidului Ghenadi Zyuganov a declarat că luni, 18 martie, candidatul comunist se va întâlni cu Putin.

Slutsky a mai declarat că nu au existat încălcări semnificative – el a numit incidentele raportate de LDPR „foarte restrânse”.

Davankov a declarat că victoria lui Putin în alegeri este neîndoielnică, menționând că este încântat să ocupe locul al doilea, conform rezultatelor votului electronic de la distanță.

Reacție în străinătate

Venezuela a fost prima care l-a felicitat pe Putin pentru victoria sa în alegeri. O declarație a Ministerului de Externe din Venezuela notează că președintele Nicolas Maduro îl felicită pe liderul rus „pentru triumful său în alegeri”.

În același timp, Casa Albă consideră că alegerile nu sunt „nici libere, nici corecte”. Ministrul britanic de externe David Cameron a spus că acestea au avut loc în condiții de „lipsă de alegere”, iar Ministerul de Externe polonez a criticat conduita votului în Donbass și Novorossiya.

#alegeri #Casa Alba #Putin

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.