Un important oraș european oferă turiștilor mâncare gratuită, închirieri de biciclete și acces la muzee în schimbul unor gesturi care sprijină comunitatea locală — iar alte destinații ar putea urma același model, scrie adevărul.ro.

Copenhaga a lansat un program prin care vizitatorii pot primi experiențe culturale gratuite sau reduse dacă adoptă comportamente considerate „conștiente”, care aduc beneficii orașului. Noul sistem, denumit CopenPay, recompensează turiștii pentru mici acțiuni pozitive, cum ar fi colectarea deșeurilor din canale, alegerea transportului pe bicicletă sau consumul de meniuri pe bază de plante.

Inițiativa, introdusă inițial în 2024 ca proiect pilot, își propune să încurajeze o formă de turism mai responsabilă, într-un context în care numărul vizitatorilor internaționali ar putea ajunge la 1,8 miliarde până în 2030. Programul încurajează călătorii să interacționeze cu Copenhaga într-un mod mai implicat, nu doar ca simpli consumatori.

Turiștii care sosesc cu trenul sau cei care petrec mai mult de patru zile în Danemarca beneficiază, de asemenea, de avantaje suplimentare. Iar, potrivit unui sondaj Booking.com, șapte din zece călători își doresc să lase locurile vizitate într-o stare mai bună decât le-au găsit — un semnal al interesului tot mai mare pentru astfel de inițiative.

Peste 30.000 de vizitatori au folosit CopenPay

De la lansarea proiectului pilot, peste 30.000 de vizitatori au folosit CopenPay. Închirierea de biciclete a crescut cu aproape 60%, iar 98% dintre participanți ar recomanda programul. Interesul nu se limitează la Danemarca: peste 100 de destinații din întreaga lume au cerut informații pentru a implementa un model similar, iar unele sunt deja în faza de planificare.

Anul acesta, programul a fost extins semnificativ, incluzând zeci de parteneri locali și mai multe orașe. Participanții pot schimba acțiunile pozitive pentru cafea, înghețată, prânzuri, pahare de vin sau meniuri vegetariene. De asemenea, pot beneficia de intrări gratuite la muzee, tururi ghidate, ateliere de artă, sesiuni de yoga, precum și de închirieri gratuite de caiace și biciclete.

Pentru a primi recompensele, turiștii trebuie doar să prezinte un bilet de transport public sau o fotografie care să dovedească implicarea lor în activități precum colectarea deșeurilor sau voluntariatul la ferme urbane.

„Am observat cât de mulți vizitatori caută experiențe diferite și mai semnificative”, a declarat Søren Tegen Petersen, CEO al Wonderful Copenhagen. „Turiștii nu vor doar să vadă un oraș, ci să facă parte din el. CopenPay le-a oferit această posibilitate.”

Modelul danez i-a inspirat deja pe alții. Berlin va lansa în această vară propriul program, BerlinPay, construit după exemplul CopenPay.

„Conceptul arată că schimbarea pozitivă funcționează cel mai bine atunci când oamenii o pot experimenta direct,” a afirmat Sabine Wendt, CEO în Berlin. „Lucrăm împreună cu mai mulți parteneri locali pentru a dezvolta o variantă adaptată orașului nostru.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Copengaha #turisti

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.