Așa-zisa reformă europeană a „leacurilor sovietice”, numite mai nou produse „borderline”, s-a încheiat imediat după ce Jurnal.md a anunțat despre inițierea consultărilor publice în această privință. Chiar în ziua următoare, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a semnat un ordin cu privire la noua clasificare a acestor preparate. Documentul pare a fi secretizat, căci nu a fost publicat pe site-ul ministerului, iar Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) nici nu a pomenit despre el în răspunsul la întrebările noastre referitoare la acest subiect, pe care l-am primit a doua zi după emiterea ordinului. Mai mult, ordinul a fost prezentat selectiv doar unor producători, care deja se folosesc de el pentru a fabrica și a pune nelegitim în vânzare unele produse.

Pe 9 martie, Jurnal.md scria că reforma cu privire la înregistrarea obligatorie, în calitate de medicamente, a produselor „borderline”, inițiată acum patru ani, riscă să fie anulată, după ce Ministerul Sănătății (MS) a format pe 23 ianuarie 2026 un grup de lucru, pentru a reclasifica aceste preparate.

Atrăgeam atenția și asupra atitudinii anticoncurențiale a autorităților de resort față de cei doi principali producători de „leacuri sovietice” din R. Moldova: companiile „MC Pharmaceuticals” și „ElaDum Pharma”. Astfel, dacă prima întreprindere a făcut investiții majore în ultimii ani, respectând cu strictețe cerințele ministerului, astăzi reiese că și-a aruncat banii în vânt. În schimb, cealaltă, care practic a ignorat reforma, are astăzi doar de câștigat.

Explicațiile AMDM cu privire la reevaluarea „leacurilor sovietice”

Pe 11 martie, AMDM a expediat redacției noastre răspunsurile în scris la unele întrebări privind necesitatea unei noi clasificări a acestor produse, odată cu schimbarea conducerii MS. Astfel, instituția menționa că statutul juridic al preparatelor în cauză poate fi reevaluat, pentru că ele pot conține, în funcție de compoziție, elemente specifice mai multor regimuri de reglementare. Iar, la nivelul UE, nu există un document unic care să stabilească în mod expres criteriile de atribuire a statutului pentru produsele „borderline”. Instituția adăuga că anterior doar ea a efectuat clasificarea respectivă, însă acum de aceasta se ocupă și specialiști ai MS, ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și ai mediului academic.

„Menționăm că, în anul 2022, evaluarea listei produselor respective a fost realizată doar din perspectiva AMDM. În prezent, analiza este efectuată în cadrul unui grup de lucru interinstituțional, în care fiecare instituție participantă prezintă argumente tehnice, iar deciziile sunt adoptate în mod comun, cu consultarea opiniei fabricanților autohtoni”, nota AMDM.

Totodată, agenția preciza că, în anii trecuți, nu au fost adoptate acte normative care să stabilească în mod expres criteriile de delimitare a produselor „borderline” în regimuri de reglementare distincte. Iar la întrebarea dacă MS își asumă să acopere cheltuielile enorme, suportate la insistența sa de „MC Pharmaceuticals” în cadrul reformei revocate, tot AMDM a răspuns că „legislația nu prevede mecanisme de compensare a acestor costuri de către autoritățile publice”.

Reclasificarea acestor produse ar putea aduce prejudicii însemnate și statului

Potrivit Ludmilei Cebotari-Bucarciuc, administratoare la „MC Pharmaceuticals”, pe lângă costurile plătite de investitorii străini ai întreprinderii pentru înregistrarea, la cerințele MS, a acestor produse ca medicamente, doar analizele pentru producerea lor, realizate de Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor (LCCM) al AMDM au costat 500 000 de lei. Aceste plăți se fac pentru fiecare serie de medicament în parte, adică pentru fiecare cantitate de flacoane care poate fi produsă o dată.

În acest context, aceeași sursă afirmă că reclasificarea propusă de MS ar aduce pierderi imense nu doar companiei pe care o conduce, dar și bugetului de stat.

„O eventuală renunțare la aceste analizele de la LCCM ar duce mai întâi de toate la prejudicierea statului de toate sumele de bani care ajung pe această cale în bugetul public”, subliniază Ludmila Cebotari-Bucariuc.

„ElaDum Pharma” produce „Dimexid” în baza unui act cu termenul expirat în 2023

Celălalt producător important de „leacuri sovietice”, „ElaDum Pharma”, a făcut abstracție de reforma demarată în 2022 de MS și în mare parte a evitat să facă risipă de bani pentru a-și înregistra produsele la AMDM. Astfel, întreprinderea nu mai putea fabrica unele preparate. La începutul lui martie, Ștefan Dumbravă, reprezentant al acestei companii, declara cu îngrijorare pentru Jurnal.md că soluția Dimexid, de exemplu, a dispărut de pe piață din cauza așa-zisei reforme.

Săptămâna trecută însă reporterii Jurnal.md au găsit în trei farmacii din Chișinău preparatul Dimexid-ElaDum. Numărul seriei, indicat pe sticluțe, arată soluția a fost produsă chiar în martie 2026.

Ne-am interesat în baza căror acte acest produs a fost fabricat și pus în vânzare și ni s-au prezentat două documente. Primul era un ordin al ministrului Sănătății, prin care se pune punct consultărilor grupului de lucru, care s-a întrunit doar o dată, și se prevede deja noua clasificare a produselor „borderline”. Actul stipulează că timp de un an producătorilor li se permite să activeze doar în baza avizelor sanitare de la ANSP, după care urmează să obțină actele permisive pentru fabricarea și plasarea pe piață a acestor preparate.

Al doilea document era un aviz sanitar, eliberat de ANSP, cu termenul expirat acum trei ani, la 30 octombrie 2023. Și ANSP a confirmat pentru echipa noastră că avizul în cauză nu a fost prelungit. Prin urmare, soluția Dimexid-ElaDum din farmaciile noastre este fabricată și vândută ilegal.

Din păcate, Ștefan Dumbravă nu a răspuns la apelurile noastre și Jurnal.md îi acordă dreptul la replică.

Un ordin cu mai multe numere al ministrului Sănătății, despre care nu se știe, nici nu se vorbește

E interesant și faptul că ordinul MS, despre care am aflat ne neașteptate, purta la unele farmacii numărul 168, iar la altele – numărul 768, dar textul său era exact același.

În toate variantele, ordinul este emis la 10 martie, chiar a doua zi după ce Jurnal.md anunța crearea grupului de lucru pentru reclasificării „leacurilor sovietice” și cu o zi înainte de răspunsul pe care l-am primit de la AMDM. Cu toate acestea, în mod foarte straniu, Agenția Medicamentului nici nu adia în scrisoarea sa despre acest ordin, care nu a fost publicat nici pe site-ul MS.

Ne-am interesat de la reprezentanții „MC Pharmaceuticals” dacă știu ceva despre acest ordin, dar și ei ne-au asigurat că prima dată află.

În atare condiții, concurența neloială pe piața produselor „borderline”, despre care Jurnal.md a scris și în materialele precedente la acest subiect, era evidentă. Firește, inițial am presupus că este vorba despre un ordin fals, cu atât mai mult cu cât și conducerea „MC Pharmaceuticals” a făcut parte din grupul de lucru și părea imposibil să nu-l fi primit și ei de la minister. Dar n-a fost așa, căci, pe 17 martie, Ordinul nr. 168 din 10 martie 2026 „cu privire la clasificarea produselor autohtone susceptibile de a fi încadrate în mai multe categorii reglementate” a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Асest ordin a creat un haos absolut în regulile de activitate a companiei, pe care le schimbă în totalitate pentru a doua oară în ultimii câțiva ani. Când am aflat despre el, am adresat la AMDM-ului mai multe întrebări, cu rugămintea de a clarifica toate problemele apărute în consecință” , afirmă Ludmila Ceborati-Bucarciuc.

În urma reformei inițiate în 2022 și date peste cap în 2026 tot de Ministerul Sănătății, „MC Pharmaceuticals” s-a supus prevederilor legale și a înregistrat în calitate de medicamente, la AMDM, opt preparate: menovazină, iod, peroxid de hidrogen, picături cardiace, tinctură de odolean, tinctură de talpa-gâștei, tinctură de păducel, tinctură de gălbenele. La etapa de autorizare, se afla și acidul salicilic. Dintre acestea, conform Ordinului nr. 168, doar apa oxigenată a rămas medicament, restul fiind clasificate ca dispozitive medicale, suplimente alimentare, produse cosmetice sau produse biocide. În ordin se mai arată că tincturile sunt suplimente alimentare, însă pot fi considerate drept medicamente de uz tradițional din plane, dacă se respectă monografiile Farmacopeei Europene.

Alcoolul etilic ar putea să se vândă deja fără rețetă

Un alt detaliu ciudat din acest ordin este clasificarea alcoolului etilic, soluție antiseptică, ca produs biocid. În primul rând, acest preparat nici nu a fost inclus în lista propusă pentru consultări la prima și ultima ședință a grupului de lucru. În al doilea rând, produsele biocide se vând în farmacii fără rețetă. Prin urmare, spirtul ar putea deveni accesibil publicului larg, iar farmaciile s-ar putea transforma în magazine cu pileală ieftină, pentru bețivii săraci. În orice caz, o sticlă de votcă costă mai scump decât una de alcool de la farmacie.

Jurnal.md a adresat Ministerului Sănătății și AMDM un șir de întrebări despre inițiatorii ideii de reclasificare a „leacurilor sovietice”, despre sensul creării grupului de lucru, care practic nu a activat, despre motivele din care Ordinul nr. 168 a fost emis în regim de urgență și este ținut în secret, dar și despre soarta spirtului din farmacii. Vom reveni cu amănunte.

#ANMD #medicament #Ministerul Sănătății #ordin #produs ilegal

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.