Așa-zisa reformă europeană a „leacurilor sovietice”, numite mai nou produse „borderline”, s-a încheiat imediat după ce Jurnal.md a anunțat despre inițierea consultărilor publice în această privință. Chiar în ziua următoare, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a semnat un ordin cu privire la noua clasificare a acestor preparate. Documentul pare a fi secretizat, căci nu a fost publicat pe site-ul ministerului, iar Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) nici nu a pomenit despre el în răspunsul la întrebările noastre referitoare la acest subiect, pe care l-am primit a doua zi după emiterea ordinului. Mai mult, ordinul a fost prezentat selectiv doar unor producători, care deja se folosesc de el pentru a fabrica și a pune nelegitim în vânzare unele produse.

Pe 9 martie, Jurnal.md scria că reforma cu privire la înregistrarea obligatorie, în calitate de medicamente, a produselor „borderline”, inițiată acum patru ani, riscă să fie anulată, după ce Ministerul Sănătății (MS) a format pe 23 ianuarie 2026 un grup de lucru, pentru a reclasifica aceste preparate.

Atrăgeam atenția și asupra atitudinii anticoncurențiale a autorităților de resort față de cei doi principali producători de „leacuri sovietice” din R. Moldova: companiile „MC Pharmaceuticals” și „ElaDum Pharma”. Astfel, dacă prima întreprindere a făcut investiții majore în ultimii ani, respectând cu strictețe cerințele ministerului, astăzi reiese că și-a aruncat banii în vânt. În schimb, cealaltă, care practic a ignorat reforma, are astăzi doar de câștigat.

Explicațiile AMDM cu privire la reevaluarea „leacurilor sovietice”

Pe 11 martie, AMDM a expediat redacției noastre răspunsurile în scris la unele întrebări privind necesitatea unei noi clasificări a acestor produse, odată cu schimbarea conducerii MS. Astfel, instituția menționa că statutul juridic al preparatelor în cauză poate fi reevaluat, pentru că ele pot conține, în funcție de compoziție, elemente specifice mai multor regimuri de reglementare. Iar, la nivelul UE, nu există un document unic care să stabilească în mod expres criteriile de atribuire a statutului pentru produsele „borderline”. Instituția adăuga că anterior doar ea a efectuat clasificarea respectivă, însă acum de aceasta se ocupă și specialiști ai MS, ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și ai mediului academic.

„Menționăm că, în anul 2022, evaluarea listei produselor respective a fost realizată doar din perspectiva AMDM. În prezent, analiza este efectuată în cadrul unui grup de lucru interinstituțional, în care fiecare instituție participantă prezintă argumente tehnice, iar deciziile sunt adoptate în mod comun, cu consultarea opiniei fabricanților autohtoni”, nota AMDM.

Totodată, agenția preciza că, în anii trecuți, nu au fost adoptate acte normative care să stabilească în mod expres criteriile de delimitare a produselor „borderline” în regimuri de reglementare distincte. Iar la întrebarea dacă MS își asumă să acopere cheltuielile enorme, suportate la insistența sa de „MC Pharmaceuticals” în cadrul reformei revocate, tot AMDM a răspuns că „legislația nu prevede mecanisme de compensare a acestor costuri de către autoritățile publice”.

Reclasificarea acestor produse ar putea aduce prejudicii însemnate și statului

Potrivit Ludmilei Cebotari-Bucarciuc, administratoare la „MC Pharmaceuticals”, pe lângă costurile plătite de investitorii străini ai întreprinderii pentru înregistrarea, la cerințele MS, a acestor produse ca medicamente, doar analizele pentru producerea lor, realizate de Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor (LCCM) al AMDM au costat 500 000 de lei. Aceste plăți se fac pentru fiecare serie de medicament în parte, adică pentru fiecare cantitate de flacoane care poate fi produsă o dată.

În acest context, aceeași sursă afirmă că reclasificarea propusă de MS ar aduce pierderi imense nu doar companiei pe care o conduce, dar și bugetului de stat.

„O eventuală renunțare la aceste analizele de la LCCM ar duce mai întâi de toate la prejudicierea statului de toate sumele de bani care ajung pe această cale în bugetul public”, subliniază Ludmila Cebotari-Bucariuc.

„ElaDum Pharma” produce „Dimexid” în baza unui act cu termenul expirat în 2023

Celălalt producător important de „leacuri sovietice”, „ElaDum Pharma”, a făcut abstracție de reforma demarată în 2022 de MS și în mare parte a evitat să facă risipă de bani pentru a-și înregistra produsele la AMDM. Astfel, întreprinderea nu mai putea fabrica unele preparate. La începutul lui martie, Ștefan Dumbravă, reprezentant al acestei companii, declara cu îngrijorare pentru Jurnal.md că soluția Dimexid, de exemplu, a dispărut de pe piață din cauza așa-zisei reforme.

Săptămâna trecută însă reporterii Jurnal.md au găsit în trei farmacii din Chișinău preparatul Dimexid-ElaDum. Numărul seriei, indicat pe sticluțe, arată soluția a fost produsă chiar în martie 2026.

Ne-am interesat în baza căror acte acest produs a fost fabricat și pus în vânzare și ni s-au prezentat două documente. Primul era un ordin al ministrului Sănătății, prin care se pune punct consultărilor grupului de lucru, care s-a întrunit doar o dată, și se prevede deja noua clasificare a produselor „borderline”. Actul stipulează că timp de un an producătorilor li se permite să activeze doar în baza avizelor sanitare de la ANSP, după care urmează să obțină actele permisive pentru fabricarea și plasarea pe piață a acestor preparate.

Al doilea document era un aviz sanitar, eliberat de ANSP, cu termenul expirat acum trei ani, la 30 octombrie 2023. Și ANSP a confirmat pentru echipa noastră că avizul în cauză nu a fost prelungit. Prin urmare, soluția Dimexid-ElaDum din farmaciile noastre este fabricată și vândută ilegal.

Din păcate, Ștefan Dumbravă nu a răspuns la apelurile noastre și Jurnal.md îi acordă dreptul la replică.

Un ordin cu mai multe numere al ministrului Sănătății, despre care nu se știe, nici nu se vorbește

E interesant și faptul că ordinul MS, despre care am aflat ne neașteptate, purta la unele farmacii numărul 168, iar la altele – numărul 768, dar textul său era exact același.

În toate variantele, ordinul este emis la 10 martie, chiar a doua zi după ce Jurnal.md anunța crearea grupului de lucru pentru reclasificării „leacurilor sovietice” și cu o zi înainte de răspunsul pe care l-am primit de la AMDM. Cu toate acestea, în mod foarte straniu, Agenția Medicamentului nici nu adia în scrisoarea sa despre acest ordin, care nu a fost publicat nici pe site-ul MS.

Ne-am interesat de la reprezentanții „MC Pharmaceuticals” dacă știu ceva despre acest ordin, dar și ei ne-au asigurat că prima dată află.

În atare condiții, concurența neloială pe piața produselor „borderline”, despre care Jurnal.md a scris și în materialele precedente la acest subiect, era evidentă. Firește, inițial am presupus că este vorba despre un ordin fals, cu atât mai mult cu cât și conducerea „MC Pharmaceuticals” a făcut parte din grupul de lucru și părea imposibil să nu-l fi primit și ei de la minister. Dar n-a fost așa, căci, pe 17 martie, Ordinul nr. 168 din 10 martie 2026 „cu privire la clasificarea produselor autohtone susceptibile de a fi încadrate în mai multe categorii reglementate” a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Асest ordin a creat un haos absolut în regulile de activitate a companiei, pe care le schimbă în totalitate pentru a doua oară în ultimii câțiva ani. Când am aflat despre el, am adresat la AMDM-ului mai multe întrebări, cu rugămintea de a clarifica toate problemele apărute în consecință” , afirmă Ludmila Ceborati-Bucarciuc.

În urma reformei inițiate în 2022 și date peste cap în 2026 tot de Ministerul Sănătății, „MC Pharmaceuticals” s-a supus prevederilor legale și a înregistrat în calitate de medicamente, la AMDM, opt preparate: menovazină, iod, peroxid de hidrogen, picături cardiace, tinctură de odolean, tinctură de talpa-gâștei, tinctură de păducel, tinctură de gălbenele. La etapa de autorizare, se afla și acidul salicilic. Dintre acestea, conform Ordinului nr. 168, doar apa oxigenată a rămas medicament, restul fiind clasificate ca dispozitive medicale, suplimente alimentare, produse cosmetice sau produse biocide. În ordin se mai arată că tincturile sunt suplimente alimentare, însă pot fi considerate drept medicamente de uz tradițional din plane, dacă se respectă monografiile Farmacopeei Europene.

Alcoolul etilic ar putea să se vândă deja fără rețetă

Un alt detaliu ciudat din acest ordin este clasificarea alcoolului etilic, soluție antiseptică, ca produs biocid. În primul rând, acest preparat nici nu a fost inclus în lista propusă pentru consultări la prima și ultima ședință a grupului de lucru. În al doilea rând, produsele biocide se vând în farmacii fără rețetă. Prin urmare, spirtul ar putea deveni accesibil publicului larg, iar farmaciile s-ar putea transforma în magazine cu pileală ieftină, pentru bețivii săraci. În orice caz, o sticlă de votcă costă mai scump decât una de alcool de la farmacie.

Jurnal.md a adresat Ministerului Sănătății și AMDM un șir de întrebări despre inițiatorii ideii de reclasificare a „leacurilor sovietice”, despre sensul creării grupului de lucru, care practic nu a activat, despre motivele din care Ordinul nr. 168 a fost emis în regim de urgență și este ținut în secret, dar și despre soarta spirtului din farmacii. Vom reveni cu amănunte.

#ANMD #medicament #Ministerul Sănătății #ordin #produs ilegal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.