Anul 2025 se numără printre cei mai călduroși ani înregistrați la nivel global de la începutul măsurătorilor meteorologice. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), 2025 ar putea ocupa locul al doilea sau al treilea în clasamentul celor mai calde perioade de după Revoluția Industrială.

Datele oficiale urmează să fie prezentate de OMM în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP30), care se va desfășura în Belem, Brazilia. Evenimentul va reuni lideri internaționali și experți în domeniul mediului pentru a analiza tendințele climatice și efectele încălzirii globale.

Organizația Meteorologică Mondială a raportat că perioada 2015–2025 a inclus cei mai călduroși 11 ani de când au început înregistrările meteorologice, acum 176 de ani. În primele opt luni din 2025, temperatura medie globală a fost cu 1,42 grade Celsius mai mare decât valorile înregistrate între anii 1850 și 1900.

De asemenea, OMM a confirmat că anul 2024 a fost „unul dintre cel mai călduros an din istoria înregistrărilor”, cu o temperatură medie de 1,55 grade Celsius peste nivelurile de referință. Specialiștii consideră că aceste creșteri constante reflectă impactul accentuat al schimbărilor climatice asupra mediului global.

ONM confirmă că „ gazele cu efect de seră au atins din nou nivelurile record din 2025 și că aceste niveluri continuă să crească. Stratul de gheață marină din Arctica a crescut mai puțin după iarna trecută decât în oricare alt an de la începutul măsurătorilor”, se arată în raportul instituției.

Chiar dacă rata de creștere a nivelului mărilor a înregistrat o ușoară scădere în 2025, acest lucru este pus pe seama fenomenelor naturale temporare. OMM avertizează că tendința de creștere va continua să se manifeste pe termen lung, subliniind nevoia urgentă de acțiune climatică globală.

Specialiștii atrag atenția că aceste date confirmă accelerarea fenomenului de încălzire globală, iar eforturile internaționale trebuie intensificate pentru reducerea emisiilor și protejarea ecosistemelor vulnerabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#încalzire globala #mediu #temperaturi record

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.