Anul 2025 se numără printre cei mai călduroși ani înregistrați la nivel global de la începutul măsurătorilor meteorologice. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), 2025 ar putea ocupa locul al doilea sau al treilea în clasamentul celor mai calde perioade de după Revoluția Industrială.

Datele oficiale urmează să fie prezentate de OMM în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP30), care se va desfășura în Belem, Brazilia. Evenimentul va reuni lideri internaționali și experți în domeniul mediului pentru a analiza tendințele climatice și efectele încălzirii globale.

Organizația Meteorologică Mondială a raportat că perioada 2015–2025 a inclus cei mai călduroși 11 ani de când au început înregistrările meteorologice, acum 176 de ani. În primele opt luni din 2025, temperatura medie globală a fost cu 1,42 grade Celsius mai mare decât valorile înregistrate între anii 1850 și 1900.

De asemenea, OMM a confirmat că anul 2024 a fost „unul dintre cel mai călduros an din istoria înregistrărilor”, cu o temperatură medie de 1,55 grade Celsius peste nivelurile de referință. Specialiștii consideră că aceste creșteri constante reflectă impactul accentuat al schimbărilor climatice asupra mediului global.

ONM confirmă că „ gazele cu efect de seră au atins din nou nivelurile record din 2025 și că aceste niveluri continuă să crească. Stratul de gheață marină din Arctica a crescut mai puțin după iarna trecută decât în oricare alt an de la începutul măsurătorilor”, se arată în raportul instituției.

Chiar dacă rata de creștere a nivelului mărilor a înregistrat o ușoară scădere în 2025, acest lucru este pus pe seama fenomenelor naturale temporare. OMM avertizează că tendința de creștere va continua să se manifeste pe termen lung, subliniind nevoia urgentă de acțiune climatică globală.

Specialiștii atrag atenția că aceste date confirmă accelerarea fenomenului de încălzire globală, iar eforturile internaționale trebuie intensificate pentru reducerea emisiilor și protejarea ecosistemelor vulnerabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#încalzire globala #mediu #temperaturi record

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.