Organizația Meteorologică Mondială: Temperaturi record în ultimii trei ani. Care sunt efectele

Anul 2025 se numără printre cei mai călduroși ani înregistrați la nivel global de la începutul măsurătorilor meteorologice. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), 2025 ar putea ocupa locul al doilea sau al treilea în clasamentul celor mai calde perioade de după Revoluția Industrială.

Datele oficiale urmează să fie prezentate de OMM în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP30), care se va desfășura în Belem, Brazilia. Evenimentul va reuni lideri internaționali și experți în domeniul mediului pentru a analiza tendințele climatice și efectele încălzirii globale.

Organizația Meteorologică Mondială a raportat că perioada 2015–2025 a inclus cei mai călduroși 11 ani de când au început înregistrările meteorologice, acum 176 de ani. În primele opt luni din 2025, temperatura medie globală a fost cu 1,42 grade Celsius mai mare decât valorile înregistrate între anii 1850 și 1900.

De asemenea, OMM a confirmat că anul 2024 a fost „unul dintre cel mai călduros an din istoria înregistrărilor”, cu o temperatură medie de 1,55 grade Celsius peste nivelurile de referință. Specialiștii consideră că aceste creșteri constante reflectă impactul accentuat al schimbărilor climatice asupra mediului global.

ONM confirmă că „ gazele cu efect de seră au atins din nou nivelurile record din 2025 și că aceste niveluri continuă să crească. Stratul de gheață marină din Arctica a crescut mai puțin după iarna trecută decât în oricare alt an de la începutul măsurătorilor”, se arată în raportul instituției.

Chiar dacă rata de creștere a nivelului mărilor a înregistrat o ușoară scădere în 2025, acest lucru este pus pe seama fenomenelor naturale temporare. OMM avertizează că tendința de creștere va continua să se manifeste pe termen lung, subliniind nevoia urgentă de acțiune climatică globală.

Specialiștii atrag atenția că aceste date confirmă accelerarea fenomenului de încălzire globală, iar eforturile internaționale trebuie intensificate pentru reducerea emisiilor și protejarea ecosistemelor vulnerabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#temperaturi record #încalzire globala #mediu

Uniunea Europeană intenționează să intensifice sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina, după noile atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au afectat din nou și sistemul energetic moldovenesc. Anunțul a fost făcut de reprezentanta Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, transmite IPN.

Potrivit oficialei, întreruperile în alimentarea cu energie electrică confirmă faptul că Moscova continuă să folosească „iarna ca armă”. Ea a precizat că Uniunea Europeană „condamnă ferm” aceste lovituri și va accelera livrările de ajutor pentru refacerea și protejarea infrastructurii energetice.

Bruxellesul lucrează la integrarea sistemelor energetice ale Moldovei și Ucrainei în rețeaua europeană, precum și la finanțar ea lucrărilor necesare pentru reconstrucție și sporirea rezilienței, a mai menționat Itkonen. Comisia Europeană se află în contact permanent cu autoritățile de la Chișinău și Kiev pentru a evalua necesitățile imediate.

„Moldova este în prezent capabilă să își asigure necesitățile datorită sprijinului României, în timp ce Ucraina este nevoită să introducă programe de deconectări”, a declarat reprezentanta CE, subliniind că UE va intensifica sprijinul pentru ambele țări în contextul riscului de agravare a situației pe timp de iarnă.

Atacul rusesc din noaptea de 5 spre 6 decembrie a vizat masiv căile ferate și infrastructura energetică a Ucrainei. Ministerul Energiei de la Kiev a anunțat că au fost lovite obiective din regiunile Kiev, Cernigov, Lvov, Odesa, Zaporojia, Nikolaiev, Dnipropetrovsk și Harkov.

Undele de șoc ale acestor atacuri au afectat și Republica Moldova: liniile de interconexiune au ajuns „aproape de limită”, iar Chișinăul a fost nevoit să solicite sprijin de urgență din România.