Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a venit cu o reacție, după ce în spațiul public au apărut informații despre diplomele de rezidențiat, obținute în mod fraudulos, de către unii medici din România.

”USMF „Nicolae Testemițanu” respectă integral legislația Republicii Moldova în procesul de admitere, instruire și eliberare a diplomelor medicilor rezidenți. Cetățenii străini, inclusiv din România, pot fi admiși la studii de rezidențiat în baza contractelor de studii, iar alegerea specialității se face în ordinea descrescătoare a mediei de concurs. Universitatea aplică aceleași standarde academice și etice tuturor medicilor rezidenți, indiferent de cetățenie. Pentru fiecare specialitate există un program de rezidențiat aprobat, iar Universitatea respectă integral structura, conținutul și volumul de pregătire prevăzute în acesta. Dosarul fiecărui medic rezident conține documentele obligatorii (promovarea examenelor, volumul de practică validat, foaia matricolă), iar diploma este eliberată strict în baza acestor evidențe. USMF „Nicolae Testemițanu” este deschisă colaborării cu autoritățile competente și confirmă respectarea legalității desfășurării procedurilor interne cu privire la eliberarea actelor de studii”, precizează instituția într-un comunicat de presă.

Emil Ceban, actualul ministru al Sănătății în Republica Moldova, ar fi semnat în fosta sa calitate de rector diplomele de rezidențiat ale unor medici moldoveni despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro. Parchetul General din România îi acuză pe medici într-un comunicat că ar fi obținut prin fraudă diplomele, dat fiind că ei lucrau cu normă întreagă în România în perioada în care ar fi trebuit să fie prezenți fizic în Republica Moldova la rezidențiat.

În documentele publicate de presa română apare și semnătura deputatului PAS, Adrian Belîi, profesor la această Universitate.

Realitatea.md a solicitat reacția PAS, dar până la publicarea materialului nu a primit un răspuns.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a venit cu o reacție după ce presa din România a publicat imagini în care semnătura sa apare pe diplomele unor medici vizați de ancheta privind obținerea frauduloasă a actelor de rezidențiat.

DOC Semnătura ministrului Emil Ceban apare pe diplomele medicilor falși din România. Ar putea fi audiat

#diplome false #PAS #Univeristatea de medicina

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.