Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) este destul de liniștită în ceea ce ține de răspândirea variolei maimuței în mai multe țări din lume. Specialiștii OMS recomandă diferite măsuri, dar nu consideră că există motive de alarmă, scrie Agerpres.

„Nu este o boală în legătură cu care publicul larg ar trebui să se îngrijoreze. Nu se compară cu COVID”’, a precizat experta OMS, Sylvie Briand.

Cu toate acestea, ţările ar trebui să raporteze rapid infectările şi să-i izoleze pe cei afectaţi. OMS estimează că majoritatea cazurilor vor fi uşoare. Cu toate acestea, femeile însărcinate, copiii şi persoanele cu un sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta o infecţie severă.

„Avem o fereastră de oportunitate pentru a stopa transmiterea acum. Este neclar însă cât de mari sunt stocurile de vaccinuri împotriva variolei”, a mai experta.

OMS estimează că numărul cazurilor va continua să crească. Cazuri de variola maimuţei au fost depistate până acum în peste 20 de ţări, a mai precizat organizaţia. Până la ziua de azi au fost diagnosticați cu variola maimuței peste 200 de persoane.

Specialiștii precizează că variola maimuței este o infecție virală rară, răspândită în Africa Centrală și de Vest în urma contactului cu animalele. Aceasta se poate transmite de la persoană la persoană.

Simptomele principale ale bolii sunt febra și erupția cutanată, iar infecția trece de regulă sub formă ușoară. Preliminar, oricine are administrat un vaccin contra variolei ar trebui să aibă imunitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#OMS #raspandirea infectiei #variola maimuței

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.