Organizația Națiunilor Unite a acuzat vineri armata rusă de acţiuni care „pot intra sub incidenţa crimelor de război” după invazia în Ucraina declanşată pe 24 februarie, scrie Digi 24. Dreptul umanitar internațional „a fost aruncat peste bord”, potrivit ONU.

„În ultimele opt săptămâni, dreptul umanitar internaţional nu doar a fost ignorat, ci pur şi simplu a fost aruncat peste bord”, a declarat vineri Michelle Bachelet, Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, potrivit unui comunicat citat de AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Forţele ruse au bombardat în mod nediscriminatoriu zone populate, omorând civili şi distrugând spitale, şcoli şi alte infrastructuri civile, tot atâtea acţiuni ce pot intra sub incidenţa crimelor de război”, a afirmat purtătoarea sa de cuvânt, Ravina Shamdasani, în briefingul de presă regulat susţinut la sediul ONU din Geneva.

„Revine unei Curţi de justiţie să stabilească în cele din urmă dacă acesta este cazul, dar există tot mai multe probe că sunt comise crime de război”, a indicat ea.

„Ceea ce am văzut la Kramatorsk, în zona controlată de guvern la 8 aprilie, când submuniţii au lovit gara, omorând 60 de civili şi rănind alţi 111, este emblematic pentru incapacitatea de a adera la principiul de distingere (între civili şi militari), la interdicţia de a purta atacuri nediscriminatorii şi la principiul de precauţie ce e înscris în dreptul umanitar internaţional”, a declarat Michelle Bachelet, acuzând indirect Rusia.

Dacă Ravina Shmadasani nu a exclus ca partea ucraineană să fi încălcat dreptul umanitar în anumite ocazii, ea a insistat că „foarte marea majoritate a acestor încălcări, şi de foarte departe, sunt atribuibile forţelor ruse”.

Ea a mai afirmat că 92,3% din numărul victimelor înregistrate de serviciile Înaltului Comisariat „sunt atribuibile forţelor ruse, ca şi alegaţiile de omor şi execuţii sumare”.

Purtătoarea de cuvânt a mai spus că inspectorii ONU au documentat, în timpul unei misiuni pe 9 aprilie, „omorârea, inclusiv în anumite cazuri prin execuţie sumară” a 50 de civili în oraşul Bucha, unde forţele ruse sunt acuzate că au comis zeci de omoruri, acuzaţii respinse de Moscova.

#ONU #Rusia #Ucraina

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.