Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

22 Apr. 2022, 15:34
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
22 Apr. 2022, 15:34 // Economie //  Realitatea.md

Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor.

Cele 11 bănci din Republica Moldova sunt suficient de bine capitalizate și pot face față oricăror riscuri. Și asta în condițiile în care în ultimii ani instituțiile financiare au trecut prin ample reforme.

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Constantin Șchendra, reglementările din sectorul bancar se dezvoltă după niște crize majore. Anume crizele scot în evidență vulnerabilitățile.

Supravegherea bazată pe risc a băncilor vine să anticipeze anumite riscuri în viitor. Atât Basel III cât și standardul de raportare financiară au fost dezvoltate după criza anului 2009 care a scos în evidentă vulnerabilitățile. Sectorul bancar a cunoscut o modificare dramatică și acest lucru a avut loc și la BNM. Este vorba de o schimbare de paradigmă a modului în care se face banking și a felului în care sectorul bancar este supravegheat de banca centrală. A trebuit să schimbăm felul în care privim băncile și cum muncim zi de zi. Nu este un exercițiu tocmai ușor pentru că implică o schimbare de mentalitate a supraveghetorului. Or, sectorul bancar din întreaga lume a devenit mult mai complex, inclusiv de la noi din țară. Iar dezvoltarea a venit cu o varietate mai mare de servicii dar și cu mai multe surse de risc pentru băncile comerciale”, a explicat Constantin Șchendra în cadrul evenimentului „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”.

În ultimi ani, sistemul bancar moldovenesc a cunoscut o evoluție calitativă a activelor, dar și o reducere a creditelor neperformante care la sfârșitul anului 2021 au totalizat 6,1%.

Activele bancare însumează 118,5 miliarde de lei dintre care 46% sunt credite. Rata de adecvare a capitalului băncilor moldovenești este cea mai bună din regiune. Țara noastră situându-se pe prima poziție cu o rată de 26,1%. Asta arată că instituțiile financiare sunt foarte bine capitalizate. Nivelul suficient de capitalizare arată că băncile pot face față riscurilor”, constată Diana Avtudov, Director la Departamentul supraveghere bancară de la BNM.

Avtudov a atras atenția și asupra celor mai importante reglementări din sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de cerințe noi față de guvernanță, organele de conducere, gestionarea riscurilor, funcția de control, dar și evaluarea adecvării capitalului.

Cristina Zaharia, șefa direcției din cadrul Departamentului supraveghere bancară a vorbit pe parcursul evenimentului despre efectuarea controalelor pe teren care se efectuează proporțional cu mărimea, activitățile și profilul de risc al băncii.

Verificările se bazează pe judecăți de valoare, raționamente care nu se referă la încălcările constatate, ci la deficiențe care în opinia supraveghetorului expun banca la riscuri. Prioritățile de supraveghere bancară ale BNM pentru anul 2022 sunt axate pe riscul de credit, procesul de evaluare a adecvării lichidității, riscul asociat al tehnologiilor informaționale, riscurile asociate sistemelor de plăți și guvernanța internă a băncii”, a menționat Zaharia.

Ion Burlea, șeful direcției supraveghere continuă de la BNM a subliniat că BNM face și supravegherea din oficiu a băncilor. „Procesul de supraveghere este un instrument de bază în exercitarea atribuțiilor BNM care permite accesul continuu la cele mai noi detalii cu privire la indicatorii prudențiali, poziția financiară și la unele proiecte de decizii pe care urmează să le adopte băncile. La BNM ajung și rapoarte prudențiale care conțin principalii indicatori, un set de rapoarte financiare unde este descris bilanțul băncii, primim informații cu privire la portofoliul de credite… Primim și rapoarte calitative cu privire la cerințele proprii de capital ale băncilor”, a precizat Burlea.

Realitatea.md amintește că Banca Națională a Moldovei a organizat marți, 12 aprilie 2022, evenimentul public „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”, la care participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu reprezentanții băncii centrale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 15:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
30 Oct. 2026, 15:23 // Slider //  Cătălina Boico

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!