Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor.

Cele 11 bănci din Republica Moldova sunt suficient de bine capitalizate și pot face față oricăror riscuri. Și asta în condițiile în care în ultimii ani instituțiile financiare au trecut prin ample reforme.

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Constantin Șchendra, reglementările din sectorul bancar se dezvoltă după niște crize majore. Anume crizele scot în evidență vulnerabilitățile.

Supravegherea bazată pe risc a băncilor vine să anticipeze anumite riscuri în viitor. Atât Basel III cât și standardul de raportare financiară au fost dezvoltate după criza anului 2009 care a scos în evidentă vulnerabilitățile. Sectorul bancar a cunoscut o modificare dramatică și acest lucru a avut loc și la BNM. Este vorba de o schimbare de paradigmă a modului în care se face banking și a felului în care sectorul bancar este supravegheat de banca centrală. A trebuit să schimbăm felul în care privim băncile și cum muncim zi de zi. Nu este un exercițiu tocmai ușor pentru că implică o schimbare de mentalitate a supraveghetorului. Or, sectorul bancar din întreaga lume a devenit mult mai complex, inclusiv de la noi din țară. Iar dezvoltarea a venit cu o varietate mai mare de servicii dar și cu mai multe surse de risc pentru băncile comerciale”, a explicat Constantin Șchendra în cadrul evenimentului „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”.

În ultimi ani, sistemul bancar moldovenesc a cunoscut o evoluție calitativă a activelor, dar și o reducere a creditelor neperformante care la sfârșitul anului 2021 au totalizat 6,1%.

Activele bancare însumează 118,5 miliarde de lei dintre care 46% sunt credite. Rata de adecvare a capitalului băncilor moldovenești este cea mai bună din regiune. Țara noastră situându-se pe prima poziție cu o rată de 26,1%. Asta arată că instituțiile financiare sunt foarte bine capitalizate. Nivelul suficient de capitalizare arată că băncile pot face față riscurilor”, constată Diana Avtudov, Director la Departamentul supraveghere bancară de la BNM.

Avtudov a atras atenția și asupra celor mai importante reglementări din sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de cerințe noi față de guvernanță, organele de conducere, gestionarea riscurilor, funcția de control, dar și evaluarea adecvării capitalului.

Cristina Zaharia, șefa direcției din cadrul Departamentului supraveghere bancară a vorbit pe parcursul evenimentului despre efectuarea controalelor pe teren care se efectuează proporțional cu mărimea, activitățile și profilul de risc al băncii.

Verificările se bazează pe judecăți de valoare, raționamente care nu se referă la încălcările constatate, ci la deficiențe care în opinia supraveghetorului expun banca la riscuri. Prioritățile de supraveghere bancară ale BNM pentru anul 2022 sunt axate pe riscul de credit, procesul de evaluare a adecvării lichidității, riscul asociat al tehnologiilor informaționale, riscurile asociate sistemelor de plăți și guvernanța internă a băncii”, a menționat Zaharia.

Ion Burlea, șeful direcției supraveghere continuă de la BNM a subliniat că BNM face și supravegherea din oficiu a băncilor. „Procesul de supraveghere este un instrument de bază în exercitarea atribuțiilor BNM care permite accesul continuu la cele mai noi detalii cu privire la indicatorii prudențiali, poziția financiară și la unele proiecte de decizii pe care urmează să le adopte băncile. La BNM ajung și rapoarte prudențiale care conțin principalii indicatori, un set de rapoarte financiare unde este descris bilanțul băncii, primim informații cu privire la portofoliul de credite… Primim și rapoarte calitative cu privire la cerințele proprii de capital ale băncilor”, a precizat Burlea.

Realitatea.md amintește că Banca Națională a Moldovei a organizat marți, 12 aprilie 2022, evenimentul public „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”, la care participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu reprezentanții băncii centrale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banci #BNM #institutii financiare #Moldova

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.