După ce APCE a declarat Transnistria drept teritoriu ocupat de Rusia, Tiraspolul declară că „orice atac asupra operațiunii de menținere a păcii este periculos”. Așa-numitul minister de externe din stânga Nistrului susține că misiunea de pacificare se desfășoară eficient, timp de 30 de ani, sub egida Rusiei.

Responsabilii menționează că rezoluția ar fi, de fapt, vechea poziție oficială a Republicii Moldova. Potrivit instituției din regiunea autoproclamată, decizia ar reflecta viziunile expuse anterior, în cadrul declarațiilor publice, de către foști funcționari de rang înalt de la conducerea țării. Transnistrenii fac referire și la contextul juridic, punctând că pe 2 mai 2017 Curtea Constituțională a Moldovei a emis o decizie care în care vorbea despre „forțe armate de ocupație” și „ocuparea militară a unei părți a teritoriului Republicii Moldova”.

„Orice atac împotriva unei operațiuni eficiente de menținere a păcii pe Nistru, care se desfășoară de 30 de ani sub egida Federației Ruse, este extrem de periculos și distructiv, contrar principiilor și abordărilor aprobate la nivel interstatal și internațional. Atragem atenția asupra faptului că Transnistria, creată de voința democratică a poporului, este un participant legitim și egal la toate mecanismele de negociere bilaterale și internaționale, inclusiv în formatul 5+2, și va continua să acționeze în această calitate, indiferent de orice judecăți subiective.

Abordările sub formă de rezoluții care sunt departe de realitate, care nu au perspectivă practică, stau la baza revizuirii comunicării Transnistriei cu mai multe organizații și nu aduc valoare soluționării definitive și echitabile a problemei transnistrene”, transmit autoritățile autproclamate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că miercuri, 16 martie, APCE a votat pentru declararea regiunii transnistrene drept teritoriu ocupat de Rusia. Decizia a fost luată cu 216 voturi și trei abțineri, fiind prima recunoaștere internațională a „ocupației”.

Oficialii de la Chișinău au calificat această decizie drept una politică, pe fundalul evenimentelor din Ucraina. De această părerea este atât ministrul de Externe Nicu Popescu, care a comentat situația în cadrul unei conferințe de presă, cât și președinta Maia Sandu, care a primit întrebări la subiect după întrevederea cu Klaus Iohannis.

#APCE #conflict transnistrean #Tiraspol #Transnistria

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.