Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

PA să se ocupe doar de corupția mare. De cea mică, CNA și procuraturile teritoriale. Propunerea Procuraturii Generale!

23 Aug. 2021, 11:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
23 Aug. 2021, 11:58 // Societate //  Realitatea.md

Procuratura Generală vine cu inițiativa de a reconceptualiza competențele Procuraturii Anticorupție, fiind unul din cei 10 pași anunțați de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în cadrul conferinței de presă susținute luni, 23 august curent. „Trebuie să recunoaștem că eficiența activității procuraturii anticorupție lasă de dorit. E greu să te aștepți la eficiență în activitate atunci când un procuror are în procedură câte 30-40 de dosare, inclusiv cele fără impact mediatic, dar care presupun un volum imens de muncă și implică un număr mare de figuranți”, a explicat procurorul general.

Instituirea de către stat a procuraturii specializate în combaterea infracțiunilor de corupție, a actelor conexe celor de corupție, nu presupune per se necesitatea de investigare a tuturor infracțiunilor de corupție. În acest context, se propune atribuirea în competența Procuraturii Anticorupție exercitarea urmăririi penale pe cauzele de corupție de nivel înalt (în privința persoanelor de rang înalt – delimitare după subiect sau/și pentru fapte ilegale generatoare de pagube ce depășesc un anumit prag valoric – delimitarea după mărimea prejudiciului). Investigarea celorlalte cazuri de corupție și conexe acestora de atribuit în conducerea procuraturilor teritoriale.

Ceea ce înseamnă că se va merge spre modificarea Codului de procedură penală, în partea revizuirii competenței Procuraturii Anticorupție și a competenței altor organe de urmărire penală. În competența Centrului Național Anticorupție (CNA), ar putea fi atribuită exercitarea urmăririi penale, în cazul comiterii infracțiunilor de către persoane publice de conducere de nivel superior, persoane ce reprezintă conducerea întreprinderilor de stat, bănci comerciale și alte categorii de subiecți.

„Propunem atribuirea Procuraturii Anticorupție competența de a exercita urmărirea penală pe cauzele de corupție de nivel înalt, iar investigarea celorlalte cazuri de corupție și conexe acestora de atribuit în competența procuraturilor teritoriale și a CNA”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Totodată, potrivit procurorului general, exercitarea urmăririi penale pe infracțiunile săvârșite de angajații CNA și conducerea urmăririi penale în cauzele pe infracțiuni date în competența CNA va fi rămâne în competența Procuraturii Anticorupție.

„Această formulă de lege ferenda urmărește îmbunătățirea calității urmăririi penale exercitată de către Procuratura Anticorupție pe cauzele complexe, asigurarea respectării termenului rezonabil de desfășurare a investigațiilor, concentrarea resurselor în vederea urmăririi eficiente a actelor de corupție mare”, a mai adăugat acesta.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.