Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a ieșit cu un nouă conferință de presă începând de luni, 23 august curent, la scurt timp de la ultima și a anunțat despre 10 pași concreți pe care el cu colegii săi din organele de drept vor să-i facă întru combaterea corupției. Primul este restrângerea imunității în privința demnitarilor de stat, adică nu doar a deputaților din Parlamentul Republicii Moldova. „Nici procurorul general nu trebuie să aibă imunitate”, a punctat acesta.

„În cei 30 de ani de independență, clasa politică din Republica Moldova a insistat în permanență pe subiectul luptei cu corupția. Nu a existat vreo guvernare care nu ar fi promis o luptă aprigă cu corupția. Timpul a arătat însă că toate aceste declarații au purtat un caracter politico-populist, iar permanenții vinovați pentru această stare de lucruri au fost organele de drept și bineînțeles – Procuratura. În condițiile în care veritabila luptă cu corupția depinde în primul rând de voința clasei politice și reprezintă un complex de acțiuni și decizii legislative, executive, educative și profilactice. Numai prin eforturi comune și susținute, prin realizarea unui complex de măsuri și cu susținerea societății civile se poate miza pe o schimbare cardinală în domeniul anticorupție”, a declarat mai întâi Alexandr Stoianoglo.

Cadrul normativ național reglementează imunitatea unor categorii de subiecți în exercițiul funcției, astfel încât pornirea, reținerea, arestarea, percheziționarea sau transmiterea în judecată a cauzei penale în privința acestora este condiționată de acordul/încuviințarea organelor colegiale și/sau de administrare. De aceea, procurorul general a anunțat că imunitatea nu este justificată, în cazul comiterii infracțiunilor și contravențiilor în exercițiul atribuțiilor funcționale.

„În condițiile în care statul urmărește prevenirea comiterii infracțiunilor în exercitarea funcțiilor în toate sferele vieții publice, imunitatea funcțională vine să încurajeze săvârșirea lor, oferindu-le protecție sporită prin instituirea necesității obținerii acordului prealabil al entității la exercitarea acțiunilor de urmărire penală. Acest fapt constituie un impediment real la efectuarea investigațiilor (în particular când anumite măsuri urmează a fi întreprinse în mod operativ), cât și o imixtiune în actul de justiție, exercitarea căreia este condiționată de acordul unui organ administrativ”.

Totodată, notificarea unui organ colegial în privința derulării anchetei creează și riscuri de avertizare a persoanei suspecte, care va lua măsuri pentru a împiedica investigația. Prin urmare, întru eficientizarea investigării faptelor în vederea atragerii la răspundere penală și contravențională, în special a exponenților domeniului public de Procuratura Republicii Moldova Republica Moldova, MD-2001, mun. Chişinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, tel.: (+373) 22-828-373, (+373) 22-828-375; e-mail: proc-gen@procuratura.md activitate (pentru abuz, exces de putere, protecționism, alte ilegalități comise în exercitarea funcției), se impune revizuirea cadrului legal cu referire la imunitatea funcțională.

Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, propunerea urmărește limitarea imunității doar pentru contracararea actelor abuzive și nu are drept scop știrbirea din independența și garanțiile legale în procesul exercitării cu bună-credință și responsabilitate a atribuțiilor funcționale.

„Limitarea institutului imunității a fost susținută și de Comisia de la Veneția în AMICUS CURIAE pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor, adoptat la cea de-a 94 Sesiune Plenară (Veneția, 8-9 Martie 2013). Astfel, Comisia de la Veneția a remarcat că, „consiliile judecătorești” ocazional au tendința de a nu ridica imunitatea procedurală a colegilor săi, chiar și în cazul în care nu există nici un indiciu de presiune asupra judecătorului în cauză”.

Propunerea de restrângere a imunității este în spiritul prevederilor Constituționale (art.54 din Constituției Republici Moldova), iar în condițiile în care corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții, restrângerea imunității atribuite demnitarilor de rang înalt, este proporțională cu situația (cauza) care a determinat-o și nu atinge existența dreptului sau a libertății.

„Restrângerea imunității de care beneficiază agenții publici este necesară în interesele securității naționale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, cât și garantării autorității și imparțialității justiției (art.54 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova)”, a conchis Alexandr Stoianoglo la descrierea primului pas.

#Alexandr Stoianoglo #imunitate

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.