Prim-ministrul belgian Bart de Wever afirmă că planul Uniunii Europene de a folosi activele de stat rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei ar putea afecta șansele unui eventual acord de pace. Potrivit MediaFax.ro, acesta a transmis îngrijorările sale Comisiei Europene printr-o scrisoare citată de Reuters.

În document, De Wever avertizează că o implementare rapidă a schemei propuse, care ar implica utilizarea acestor active pentru a garanta împrumuturi destinate reparațiilor, ar putea împiedica apropierea părților de un acord de pace. El consideră că accelerarea procesului ar putea avea consecințe negative asupra demersurilor diplomatice.

În luna octombrie, liderii europeni au încercat să finalizeze un plan privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea unui împrumut în valoare de 140 de miliarde de euro, destinat sprijinirii Ucrainei. Inițiativa necesită acordul unanim al statelor membre pentru a putea fi adoptată.

Belgia, stat în care se află o parte semnificativă din fondurile rusești înghețate, nu și-a dat acordul în cadrul summitului european de luna trecută. Lipsa consensului a împiedicat adoptarea planului, menținând discuțiile la nivelul liderilor europeni.

Guvernul belgian își exprimă preocuparea că utilizarea acestor active ar putea genera litigii în instanțe internaționale sau locale. Temerea este legată de posibile reacții juridice din partea Federației Ruse, care ar putea contesta măsura.

Belgia invocă existența unui tratat bilateral de investiții cu Rusia, semnat în anul 1989, document care ar putea oferi Moscovei argumente pentru inițierea acțiunilor legale împotriva statului belgian. În acest context, autoritățile de la Bruxelles solicită garanții suplimentare din partea celorlalte state membre ale UE.

Garanțiile cerute vizează protejarea Belgiei în cazul apariției unor litigii generate de utilizarea activelor înghețate. Autoritățile belgiene doresc ca, în eventualitatea unor despăgubiri, costurile să fie împărțite la nivel european.

Poziția exprimată de premierul belgian reliefează diferențele de abordare existente în interiorul Uniunii Europene cu privire la gestionarea fondurilor rusești înghețate. Disensiunile complică procesul de adoptare a unei strategii comune în sprijinul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.