400 de pachete cu produse alimentare neperisabile vor ajunge în aceste zile beneficiarilor direcţiilor municipale de către Crucea Roşie din Moldova cu suportul financiar al Federaţiei Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie.

Astfel, 300 de pachete au fost distribuite pentru beneficiarii Direcţiei generale asistenţă socială şi sănătate şi 100 de pachete pentru familiile defavorizate, beneficiare ale serviciilor Direcţiei generale pentru protecția drepturilor copilului.

Mai mult, fiecare pungă conţinea conserve din carne, crupe de orez, mazăre şi hrișcă, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui şi paste făinoase.

„Mulţumesc Crucii Roşiii din Moldova, care ne-a susţinut în diferite situaţii, inclusiv în perioada pandemică de COVID-19. În paralel, menţionez că lunar, cele 1 200 de persoane social defavorizate din municipiul Chişinău, beneficiare ale serviciului de alimentare cu prânzuri, primesc pachete alimentare”, a scris într-o postare pe Facebook edilul Capitalei, Ion Ceban.

Potrivit primarului, DGASS oferă produse alimentare în schimbul prânzurilor, în contextul situaţiei pandemice prin COVID-19, iar beneficiarii coletelor sunt persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi, familiile monoparentale sau cu mulţi copii şi persoanele fără venituri.

#beneficiari #familiile monoparentale #produse alimentare

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.