Romii moldoveni au propria „instanță” condusă de o rudă de-a lui Artur Cerari, baronul de la Soroca. Potrivit așa-zisului judecător, procesele de judecată au loc ca într-o instanță obișnuită, doar că fără o serie de documente. Mai multe despre „Judecătoria Romilor” s-a povestit într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului și vloggerul rus Ilia Varlamov. La fel, veți afla despre implicarea comunității în trafic de droguri sau „comerțul cu amănuntul”.

„Este o judecătorie obișnuită ca în oraș, pentru a nu completa o serie de documente, ca într-un final să fie una cu sentința emisă. Noi avem propria judecată, pe orice probleme, cu implicarea țiganilor. Poliția ne întreabă dacă reușim cu procesele și, dacă nu, să le ia ea. Însă noi reușim să ne descurcăm”, a declarat așa-zisul judecător.

În discuție s-a implicat și baronul Artur Cerari.

– Noi nu avem servicii de forță pentru a putea pune în aplicarea pedepsele. Noi amendăm, dacă nu amendăm, atunci îi oferim un termen ca el să dispară din ochii orașului.

– Dar dacă el nu vrea?

– Nu poate fi așa ceva. Dacă nu vrea, el știe ce-l va aștepta.

– Ce-l va aștepta?

– Îl așteaptă moartea. Cui asta îi trebuie? Alți oameni să ajungă în închisoare din cauza lui. De ce să pui la bătaie propria familie? Dacă nu ni se supun, le spunem că sunt în drept să se adreseze judecătoriei oficiale.

– Adică acceptați violența?

– Noi vrem ca el să dispară. Pe 5 ani, pe 10 ani, pe 30 de ani. Pe toată viața, dacă are greșeli mari, pentru omor.

În context, baronul și-a amintit de un caz grav din 1992, când un bărbat de etnie romă, în stare de ebrietate, și-a bătut soția, soacra și socru. El a venit de 8 martie să-și ia fetița, însă soția nu i-a permis. Doi frați ai femeii s-ar fi implicat și l-ar fi bătut și ei la rândul lor. Bărbatul s-a plâns părinților și deja fraților săi, care au luat armele și au împușcat din afară spre casă. Cei din casă și ei au deschis focul și în rezultat l-au ucis pe ginere.

Astfel, o tabără din 33 de rude-romi a plecat, însă peste 10 ani a revenit și, în urma unui proces la „Judecata Romilor”, li s-a permis să rămână, dar fără a crea noi probleme.

Ilia Varlamov i-a spus baronului că în Rusia romii se ocupă cu trafic de droguri și este un lucru cunoscut.

„Vreau să vă spun că nu din propria inițiativă se ocupă cu trafic de droguri. Fără „acoperiș”, nu fac niciun pas, dar „acoperișul” știți cine-s. Se întâmplă că fii, fiice nimeresc în același anturaj, mor. La noi tot în 81-82, a fost ceva. Am spus poliției să nu se implice. Noi intram în case și avertizam să termine sau să plece din oraș: Casa ta o vom nivela cu pământul. Copiii ne cresc. Vrei să-i faci dependenți de droguri? Nu-ți va reuși!”, a comentat Artur Cerari.

Cât despre dacă romii moldoveni se ocupă cu ghicitul, acesta a negat. Susține că de asta se ocupă doar romii ruși sau ucraineni, cei moldoveni sunt târgași.

#romi #Soroca

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.