Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale, scrie BANI.MD. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă, potrivit sursei citate. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.

#mancare #Moldova #UE

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.