Dacă până la pandemie doar 24% dintre profesori foloseau tehnologiile informaționale în clasă, în prezent circa 80% au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. Asta arată rezultatele unui sondaj realizat de Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.

În cadrul sondajului au participat peste 1000 de respondenți din toată țara. Aceștia sunt profesori din toate categoriile de vârstă, de la tineri sub 25 ani, până la 60+, (vârsta medie 46 ani), ei predau diverse discipline școlare, dintre care 35% – din aria curriculară științe și tehnologii.

Rezultatele sondajului au demonstrat capacitatea profesorilor din Moldova de a se adapta transformărilor tehnologice, fapt care va aduce beneficii pe termen lung pentru sistemul educațional, prin modernizarea practicilor și metodelor de predare, cu aplicarea largă a mijloacelor TIC.

Astfel, până la pandemie doar 24% din respondenți au folosit tehnologii informaționale în clasă, iar cca 50% înainte de pandemie au folosit rețele sociale, email și aplicații de comunicare pe internet doar în scopuri personale.

Fiind impuși de pandemie să treacă la predarea online, cca 80% au asimilat mai multe tehnologii și instrumente digitale, și-au îmbunătățit considerabil abilitățile TIC, au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. 73% susțin că folosirea mai multor instrumente digitale în timpul pandemiei i-a ajutat să-și facă lecțiile mai interesante pentru elevi.

Cea mai importantă concluzie a acestui sondaj – majoritatea profesorilor din Moldova (82%) cred că indiferent de situație, pe viitor vor continua să folosească anumite tehnologii asimilate în timpul pandemiei și nu vor mai reveni completamente la metodele de predare vechi.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV.

#profesori #tehnologii #transformari tehnologice

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.