Scene de groază s-au înregistrat în Poiana Braşov, unde un urs a intrat într-un hotel. Angajaţii au sunat imediat la 112, dar operatorii le-au spus că incidentul nu reprezintă o urgenţă şi le-au recomandat să contacteze Poliţia Locală. Personalul unității de cazare susține că, în lipsa unei intervenții rapide, a fost nevoit să stea de pază pe timpul nopții pentru a proteja turiștii și colegii, scrie antena3.ro.

Vizita „musafirului nepoftit” la un hotel din Poiana Braşov a avut loc vineri seara. Îngrijoraţi că s-ar putea întâmpla o tragedie, angajaţii unităţii de cazare au sunat disperaţi la serviciul unic de urgenţă, dar operatorul le-a transmis că situaţia lor nu reprezintă o urgenţă şi să nu mai sune la ei.

În înregistrările camerelor de supraveghere se observă cum ursul urcă scările hotelului și încearcă să deschidă o ușă. În cele din urmă, el reuşeşte să facă asta, însă, în imagini se vede că renunţă să urce pe scările acelea. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită în urma acestui incident.

Angajaţii hotelului au povestit că operatorii din cadrul Serviciului de urgență 112 ar fi refuzat intervenţia, direcţionându-i către Poliţia Locală şi cerându-le să nu mai sune.

Un alt caz a fost raportat și sâmbătă, 23 mai, în preajma unui alt hotel din stațiunea Poiana Braşov. Angajații unității de cazare susțin că prezența urșilor a devenit o obișnuință periculoasă.

Reprezentanţii din turism avertizează că fenomenul începe să afecteze serios imaginea staţiunii Poiana Braşov, fiind una dintre cele mai importante destinaţii montane din România. Mulţi turişti evită deja zona, mai ales familiile care au copii.

Între timp, preşedintele Nicuşor Dan a trimis Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii care dublează cota urşilor care puteau fi ucişi. Anul acesta, Parlamentul a decis extragerea a 859 de urşi, în cadrul cotei de prevenţie şi a altor 110 exemplare pentru intervenţie.

CCR va discuta sesizarea depusă de preşedintele Nicuşor Dan pe 24 iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#poiana brasov #urs

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.