Papa Francisc a declarat, la întoarcerea din Canada, o călătorie dificilă și lungă având în vedere vârsta sa înaintată, că ar putea veni o vreme când va lua în considerare abdicarea și că va face acest lucru dacă va simți că sănătatea sa îi va pune probleme în exercitarea îndatoririlor sale.

Suveranul Pontif, în vârstă de 85 de ani, a subliniat că intenționează să-și continue activitatea și că va fi „ghidat de Dumnezeu” atunci când va fi cazul să abdice, dacă va fi cazul.

„Schimbarea unui papă nu este o catastrofă, nu este tabu”, le-a spus el jurnaliștilor, stând într-un scaun cu rotile în avionul cu care a călătorit din Canada. „Ușa (n. red. – abdicării) este deschisă – este o opțiune normală. Însă până acum nu am bătut la acea ușă. Nu am simțit nevoia să mă gândesc la această posibilitate. Dar asta nu înseamnă că peste două zile nu aș putea să încep să mă gândesc la asta”, a spus Episcopul Romei.

În ultimele luni, Papa Francisc a suferit din cauza unei dureri de genunchi care i-a impactat mobilitatea. Pe parcursul vizitei sale în Canada, șeful Bisericii Catolice a stat aproape permanent în scaunul cu rotile.

El a respins, însă, speculațiile că ar avea probleme mai grave de sănătate.

„Această călătorie a fost intensă. Nu cred că voi putea să călătoresc în același ritm la vârsta mea și cu limitările impuse de genunchi. Trebuie să mă conserv un pic pentru a continua să servesc Biserica sau să iau în considerare posibilitatea retragerii”, a spus Papa.

Francisc, al cărui predecesor, Benedict al XVI-lea, s-a retras în 2013 din cauza problemelor de sănătate, a spus că intenționează să viziteze Ucraina invadată curând, însă că va cere sfatul medicilor săi mai întâi.

#abdicare #Papa Francisc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.