Ministrul Energiei al României, Bogdan Ivan, a anunţat că va sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din cauza preţurilor la energie. În opinia ministrului, „ceea ce reprezintă adevăratul risc” este modul în care se formează preţul la energie, devenind „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”. El a reclamat și diferența de preț între import și export.

„Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele străluceşte la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la preţuri de 700–800–1.000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a declarat ministrul.

România exportă, într-adevăr, energie mai ieftină decât cea importată, însă media nu este la nivelul expus de ministru, potrivit unor date transmise de Institutul Naţional de Statistică, la solicitarea HotNews.ro.

Serbia, cele mai ieftine exporturi şi cele mai scumpe importuri

Pe scurt, conform datelor INS, România exportă mai puţin şi mai ieftin, în timp ce importă mai mult şi mai scump.

În primele cinci luni ale anului, România a exportat 5,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 99,8 euro / MWh. În aceeaşi perioadă, a importat 7,8 milioane MWh, la un preţ mediu de 113 euro/ MWh.

Deci, în medie, România a importat la un preț de 0,8 mai mare decât cel folosit la export.

Aceste preţuri variază de la ţară la ţară. Cel mai mai mult s-a exportat în Bulgaria, circa 2,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 94 euro / MWh. Cele mai ieftine exporturi au fost în Serbia – 552 mii MWh, la preţul de 90 euro / MWh. În Ungaria s-au exportat 1,1 milioane MWh, la preţul de 96 euro / MWh.

Peste jumătate din importuri au fost făcute din Ungaria – circa 4 milioane MWh, la preţul de 110 euro / MWh. Cele mai scumpe importuri au venit din Serbia – 1,2 milioane MWh, cu 125 euro / MWh. Din Bulgaria s-au importat 2,4 milioane MWh, la preţul de 114 euro / MWh.

Cum sunt importurile și exporturile în relația cu Republica Moldova și Ucraina

Situaţia este diferită în cazul relațiilor comerciale cu Republica Moldova şi Ucraina, adică exporturile sunt mai mari şi mai scumpe, în timp de importurile sunt mai mici şi mai ieftine.

România a exportat în Moldova 1,1 milioane MWh, la preţul de 116 euro / MWh, iar în Ucraina 167,5 mii MWh, la preţul de 126 euro/MWh.

Ponderea cantităților de energie importată în cele două ţări este nesemnificativă raportată la total.

România a importat din Republica Moldova 77 mii MWh, la preţul de 94 euro /MWh, iar în Ucraina – 73 mii MWh, la preţul de 84 euro / MWh.

Este energia din România cea mai scumpă din Europa?

În urmă cu câteva zile, ministrul Energiei a afirmat că România are cea mai scumpă energie din Europa. Marţi, a revenit şi a spus că este „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”. HotNews a solicitat Ministerului Energiei sursa acestor date. Răspunsul a fost că informațiile provin de la Eurostat şi se referă la „preţul ajustat la paritatea puterii de cumpărare”.

Mai exact, ministrul face referire la indicatorul „Puterea de Cumpărare Standard (purchasing power standard -PPS)” utilizat de biroul de statistică al UE – Eurostat. După acest indicator, România avea anul trecut, chiar și cu plafoane, printre cele mai mari prețuri din UE – 32,69 PPS/ 100 KWh.

Țările UE sunt grupate pe șase categorii de prețuri la energie electrică, variind de la peste 35 PPS la 100 KWh până la sub 15 PPS per 100 KWh. România se află în a doua categorie, cu 34,35 PPS/ 100 KWh. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (41), iar cele mai scăzute în Luxemburg (15,4).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #Romania

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.