Ministrul Energiei al României, Bogdan Ivan, a anunţat că va sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din cauza preţurilor la energie. În opinia ministrului, „ceea ce reprezintă adevăratul risc” este modul în care se formează preţul la energie, devenind „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”. El a reclamat și diferența de preț între import și export.

„Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele străluceşte la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la preţuri de 700–800–1.000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a declarat ministrul.

România exportă, într-adevăr, energie mai ieftină decât cea importată, însă media nu este la nivelul expus de ministru, potrivit unor date transmise de Institutul Naţional de Statistică, la solicitarea HotNews.ro.

Serbia, cele mai ieftine exporturi şi cele mai scumpe importuri

Pe scurt, conform datelor INS, România exportă mai puţin şi mai ieftin, în timp ce importă mai mult şi mai scump.

În primele cinci luni ale anului, România a exportat 5,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 99,8 euro / MWh. În aceeaşi perioadă, a importat 7,8 milioane MWh, la un preţ mediu de 113 euro/ MWh.

Deci, în medie, România a importat la un preț de 0,8 mai mare decât cel folosit la export.

Aceste preţuri variază de la ţară la ţară. Cel mai mai mult s-a exportat în Bulgaria, circa 2,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 94 euro / MWh. Cele mai ieftine exporturi au fost în Serbia – 552 mii MWh, la preţul de 90 euro / MWh. În Ungaria s-au exportat 1,1 milioane MWh, la preţul de 96 euro / MWh.

Peste jumătate din importuri au fost făcute din Ungaria – circa 4 milioane MWh, la preţul de 110 euro / MWh. Cele mai scumpe importuri au venit din Serbia – 1,2 milioane MWh, cu 125 euro / MWh. Din Bulgaria s-au importat 2,4 milioane MWh, la preţul de 114 euro / MWh.

Cum sunt importurile și exporturile în relația cu Republica Moldova și Ucraina

Situaţia este diferită în cazul relațiilor comerciale cu Republica Moldova şi Ucraina, adică exporturile sunt mai mari şi mai scumpe, în timp de importurile sunt mai mici şi mai ieftine.

România a exportat în Moldova 1,1 milioane MWh, la preţul de 116 euro / MWh, iar în Ucraina 167,5 mii MWh, la preţul de 126 euro/MWh.

Ponderea cantităților de energie importată în cele două ţări este nesemnificativă raportată la total.

România a importat din Republica Moldova 77 mii MWh, la preţul de 94 euro /MWh, iar în Ucraina – 73 mii MWh, la preţul de 84 euro / MWh.

Este energia din România cea mai scumpă din Europa?

În urmă cu câteva zile, ministrul Energiei a afirmat că România are cea mai scumpă energie din Europa. Marţi, a revenit şi a spus că este „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”. HotNews a solicitat Ministerului Energiei sursa acestor date. Răspunsul a fost că informațiile provin de la Eurostat şi se referă la „preţul ajustat la paritatea puterii de cumpărare”.

Mai exact, ministrul face referire la indicatorul „Puterea de Cumpărare Standard (purchasing power standard -PPS)” utilizat de biroul de statistică al UE – Eurostat. După acest indicator, România avea anul trecut, chiar și cu plafoane, printre cele mai mari prețuri din UE – 32,69 PPS/ 100 KWh.

Țările UE sunt grupate pe șase categorii de prețuri la energie electrică, variind de la peste 35 PPS la 100 KWh până la sub 15 PPS per 100 KWh. România se află în a doua categorie, cu 34,35 PPS/ 100 KWh. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (41), iar cele mai scăzute în Luxemburg (15,4).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #Romania

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.