Ministrul Energiei al României, Bogdan Ivan, a anunţat că va sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din cauza preţurilor la energie. În opinia ministrului, „ceea ce reprezintă adevăratul risc” este modul în care se formează preţul la energie, devenind „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”. El a reclamat și diferența de preț între import și export.

„Am ajuns astăzi să importăm, în perioadele de consum maxim, până la 20% din energia necesară, să exportăm ziua, când soarele străluceşte la fel şi în România, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Austria, şi să exportăm energie la preţuri ridicol de mici, pentru ca apoi să o importăm la preţuri de 700–800–1.000 de ori mai mari, în intervalul 18–22”, a declarat ministrul.

România exportă, într-adevăr, energie mai ieftină decât cea importată, însă media nu este la nivelul expus de ministru, potrivit unor date transmise de Institutul Naţional de Statistică, la solicitarea HotNews.ro.

Serbia, cele mai ieftine exporturi şi cele mai scumpe importuri

Pe scurt, conform datelor INS, România exportă mai puţin şi mai ieftin, în timp ce importă mai mult şi mai scump.

În primele cinci luni ale anului, România a exportat 5,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 99,8 euro / MWh. În aceeaşi perioadă, a importat 7,8 milioane MWh, la un preţ mediu de 113 euro/ MWh.

Deci, în medie, România a importat la un preț de 0,8 mai mare decât cel folosit la export.

Aceste preţuri variază de la ţară la ţară. Cel mai mai mult s-a exportat în Bulgaria, circa 2,7 milioane MWh, la un preţ mediu de 94 euro / MWh. Cele mai ieftine exporturi au fost în Serbia – 552 mii MWh, la preţul de 90 euro / MWh. În Ungaria s-au exportat 1,1 milioane MWh, la preţul de 96 euro / MWh.

Peste jumătate din importuri au fost făcute din Ungaria – circa 4 milioane MWh, la preţul de 110 euro / MWh. Cele mai scumpe importuri au venit din Serbia – 1,2 milioane MWh, cu 125 euro / MWh. Din Bulgaria s-au importat 2,4 milioane MWh, la preţul de 114 euro / MWh.

Cum sunt importurile și exporturile în relația cu Republica Moldova și Ucraina

Situaţia este diferită în cazul relațiilor comerciale cu Republica Moldova şi Ucraina, adică exporturile sunt mai mari şi mai scumpe, în timp de importurile sunt mai mici şi mai ieftine.

România a exportat în Moldova 1,1 milioane MWh, la preţul de 116 euro / MWh, iar în Ucraina 167,5 mii MWh, la preţul de 126 euro/MWh.

Ponderea cantităților de energie importată în cele două ţări este nesemnificativă raportată la total.

România a importat din Republica Moldova 77 mii MWh, la preţul de 94 euro /MWh, iar în Ucraina – 73 mii MWh, la preţul de 84 euro / MWh.

Este energia din România cea mai scumpă din Europa?

În urmă cu câteva zile, ministrul Energiei a afirmat că România are cea mai scumpă energie din Europa. Marţi, a revenit şi a spus că este „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”. HotNews a solicitat Ministerului Energiei sursa acestor date. Răspunsul a fost că informațiile provin de la Eurostat şi se referă la „preţul ajustat la paritatea puterii de cumpărare”.

Mai exact, ministrul face referire la indicatorul „Puterea de Cumpărare Standard (purchasing power standard -PPS)” utilizat de biroul de statistică al UE – Eurostat. După acest indicator, România avea anul trecut, chiar și cu plafoane, printre cele mai mari prețuri din UE – 32,69 PPS/ 100 KWh.

Țările UE sunt grupate pe șase categorii de prețuri la energie electrică, variind de la peste 35 PPS la 100 KWh până la sub 15 PPS per 100 KWh. România se află în a doua categorie, cu 34,35 PPS/ 100 KWh. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (41), iar cele mai scăzute în Luxemburg (15,4).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.