Astăzi, 28 august, mai mulți primari din țară, împreună cu directorii Agențiilor de Dezvoltare Regională, au semnat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale primele 32 de contracte de finanțare din cele 87 de proiecte aprobate în cadrul Apelului de selectare a proiectelor de dezvoltare regională, ediția 2024. Costul total al acestora este de aproximativ 3 miliarde lei, bani alocați de Guvern.

Proiectele vor aduce investiții semnificative în localitățile din toate regiunile țării și vizează domenii esențiale pentru viața oamenilor: drumuri mai bune și mai sigure, apă și canalizare pentru cât mai multe gospodării, școli și grădinițe modernizate, iluminat public și măsuri de eficiență energetică.

„Fiecare contract semnat înseamnă o investiție concretă pentru oameni. Ne dorim ca aceste proiecte să aducă rezultate vizibile și să îmbunătățească viața cetățenilor noștri în întreaga țară”, a declarat ministrul Vladimir Bolea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

MIDR menționează că în perioada următoare vor fi semnate și celelalte contracte, astfel încât toate cele 87 de proiecte să poată fi puse în aplicare cât mai curând.

#contracte de finantare #primari #proiecte #semnare

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.