Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Paradox imobiliar în Moldova: vânzările se prăbușesc, prețurile rămân umflate

05 Mai 2026, 15:33
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
05 Mai 2026, 15:33 // Economie //  Realitatea.md

Piața imobiliară din Moldova traversează o perioadă paradoxală: vânzările s-au prăbușit, dar prețurile rămân la niveluri record. O analiză IPRE arată că numărul tranzacțiilor de apartamente a scăzut drastic, de la 22 565 în 2024 la doar 10 832 în 2025, adică o reducere de 52%, iar tendința s-a accentuat în 2026, când în primul trimestru s-au vândut doar 1 340 de locuințe la nivel național, cu 68% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În Chișinău, situația este și mai pronunțată: tranzacțiile au coborât de la 16 141 în 2024 la 6 334 în 2025, însă prețurile au rămas aproape neschimbate, atingând un maxim istoric de aproximativ 1 700–1 900 euro pe metru pătrat. Practic, piața nu s-a prăbușit, ci a intrat într-un blocaj în care vânzătorii și cumpărătorii nu mai ajung la un compromis.

Datele arată că doar un număr foarte mic de tranzacții influențează prețurile întregii piețe. De exemplu, în primul trimestru din 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce peste 15 000 erau listate la vânzare. Aceste puține tranzacții stabilesc însă nivelul de referință pentru toate ofertele.

Un alt fenomen major este schimbarea profilului cumpărătorului. Dacă în 2023 doar 4,2% din tranzacții erau realizate prin credit ipotecar, în primele două luni din 2026 ponderea a ajuns la 60,7%. Cu alte cuvinte, 6 din 10 locuințe sunt cumpărate prin credit, ceea ce arată că persoanele fără acces la finanțare au fost practic eliminate din piață.

În același timp, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani. Dacă în 2020 un metru pătrat în Chișinău costa în medie 705 euro, în 2025 a ajuns la circa 1 720 euro, o creștere de 144%. Indicele prețurilor imobiliare a urcat cu peste 226% față de 2019.

Analiza explică că prețurile nu scad pentru că vânzătorii nu sunt presați să vândă. Rata creditelor neperformante este foarte mică, de doar 0,9%, ceea ce înseamnă că proprietarii nu sunt obligați să reducă prețurile. Mulți preferă să aștepte, mai ales în lipsa unor alternative atractive de investiții.

În paralel, oferta de locuințe noi este limitată. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri locative în Chișinău a scăzut puternic, de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din ultimii ani, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor ridicate.

Efectele sunt vizibile și la nivel social. La prețurile actuale, un moldovean cu salariul mediu estimat la circa 17 400 de lei ar avea nevoie de aproape 10 ani de venituri integrale pentru a cumpăra un apartament de 60 m², ceea ce face locuințele inaccesibile pentru o mare parte a populației.

Analiza subliniază că prețurile nu vor scădea semnificativ în lipsa unor presiuni structurale clare, fie din partea ofertei, fie din partea cererii. Pentru anul 2026, scenariul cel mai probabil este o plafonare a pieței: un volum redus de tranzacții, prețuri rigide și o piață dominată de cumpărătorii care au acces la finanțare.

Totodată, IPRE avertizează că intervențiile artificiale pentru forțarea scăderii prețurilor ar putea genera instabilitate financiară fără să rezolve problemele reale ale pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 20:39
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 20:39 // Slider //  Ana Panaguța

Președinta Maia Sandu cere Centrului Național Anticorupție (CNA) să stabilească dacă plățile suplimentare acordate angajaților Moldatsa de către directorul instituției, Dumitru Vangheli, au fost făcute cu respectarea legii. Șefa statului susține că nu este vorba despre un caz izolat, ci despre plăți acordate „câtorva sute de oameni”.

„CNA trebuie să stabilească dacă directorul a putut legal să ofere plăți, să semneze aceste contracte la stânga și la dreapta și să ofere plăți”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, angajații au primit plăți suplimentare în baza unor contracte, iar responsabilitatea CNA este să verifice legalitatea acestora.

„Nu este vorba că a venit cineva, a furat niște bani. Până la urmă, a existat un contract. În contractul acela s-a scris că tu prestezi munca și eu te plătesc”, a explicat Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că plățile suplimentare nu ar fi fost acordate unei singure persoane, ci unui număr mare de angajați.

„Aceste persoane au primit plăți suplimentare exagerate. […] Aceste plăți suplimentare au fost date pentru câteva sute de oameni, deci nu a fost un singur caz”, a spus Sandu.

Președinta a mai afirmat că directorul Moldatsa ar fi fost „foarte generos cu toți angajații”, inclusiv cu el însuși, și a subliniat că instituțiile statului trebuie să verifice situația fără excepții.

„Toată lumea trebuie să respecte legea și pentru toți legea este una și aceeași”, a declarat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!